Iaşi: PORTRET/ Iulian Leahu: „Elevii au gândire flexibilă“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Profesorul a realizat metodologia Concursului de fizică „Ştefan Procopiu“.  De 12 ani colaborează cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti. 

Concursul de fizică „Ştefan Procopiu“ a debutat în 1990, ca o olimpiadă şcolară. În 1994, în urma experienţei de la catedră, Iulian Leahu a schimbat modul de desfăşurare a competiţiei. „Lecţiile, observaţiile personale, analiza, toate au stat la baza realizării metodologiei. Ideea se leagă de orientarea activităţii didactice, învăţării, evaluarea rezultatelor şi a creativităţii în funcţie de aptitudinile copilului“, susţine profesorul.

Diplome în funcţie de calităţi   

Concursul este împărţit în mai multe secţiuni: lucrări scrise, tehnici de laborator, grupuri de cooperare, mecatronică, referate ştiinţifice, fizică aplicată şi pe calculator şi compoziţii pe teme ştiinţifice.

„Îi scoţi din lecţie şi le dai să facă altceva, să-şi utilizeze creativitatea: filme de scurt metraj, reviste şcolare, povestiri, emisiuni radio şi tv pe anumite teme“, susţine profesorul. Diplomele se primesc în funcţie de anumite calităţi şi sunt asociate numelor unor personalităţi.

„Diploma Galilei se acordă pentru cei cu gândire experimentală, care tind să facă analize în urma unor experimente, diploma Arhimede pentru sensibilitate la probleme, perspicacitate, iar diploma Coandă pentru cei cu aptitudini tehnice“, exemplifică Iulian Leahu.

Subiectele pentru concurs sunt introduse printr-un verb. „Cele mai multe probleme au răspunsuri deschise. Profesorul anticipează parţial ce va răspunde participantul, nu total. Vrem să vedem ce se află şi dincolo de produs“, susţine Leahu.

Cercetător în ştiinţele educaţiei

Când sunt puşi să creeze, elevii surprind profesorii. „Sunt date probleme cu soluţie unică la care li se mai cere o rezolvare. Colegii mei sunt surprinşi să vadă că elevii au gândire flexibilă, găsesc alte soluţii“, mărturiseşte profesorul. Cu ajutorul concursului, Iulian Leahu a descoperit şi copii foarte dotaţi care ar fi meritat toate diplomele.

„Un exemplu este Horia Teodorescu, care a participat din clasa a VI-a până în clasa a XI-a. Actualmente, este student în SUA. Alţii au devenit lectori sau asistenţi universitari“, mai spune dascălul.

Pentru o secţiune de concurs participanţii realizează şi invenţii. „Acum patru ani, la faza naţională a concursului, două grupuri au realizat proiecte ale unor staţii extraterestre pentru oameni, proiecte cu care au fost invitaţi la NASA“, îşi aminteşte Leahu.

Acum este cercetător asociat la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din Bucureşti şi a realizat programe, ghiduri şcolare şi manuale de predare a fizicii şi chimiei.

Profil

Născut: 16 aprilie 1951, Bârlad.
Studii: Facultatea de Fizică de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi.
Familie: Este căsătorit, are doi copii.

Întrebări şi răspunsuri

Care este cea mai mare realizare de pe urma concursului?
Elevii capătă încredere, curaj, sunt stimulaţi să muncească, să persevereze. Cei care nu sunt pricepuţi la ceva, pot învăţa acel lucru, folosindu-se de alte aptitudini.

Care este punctul slab al competiţiei „Ştefan Procopiu“?
Problema serioasă a concursului este că învăţământul nostru nu asigură o pregătire sistematică pentru acesta: tabere de pregătire, culegeri necesare. Pentru un astfel de concurs, pregătirea e superficială.

Ce-i place
Profesorul este pasionat de drumeţii. „Îmi place turismul cu rucsacul în spate. Am umblat toţi munţii nostri aşa. Nu mă atrage să merg în străinătate“, spune Iulian Leahu.

Ce nu-i place
Profesorul nu suportă mediul politic românesc. „Urmăresc politica, ascult dezbateri, idei şi mă lasă fără speranţă. Îmi dau seama că nu s-au schimbat multe după 1989“, mărturiseşte Iulian Leahu.

Iaşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite