Iaşi: Hoţia piatră de temelie a reţelei Cordunenilor

Conform rechizitorului, procurorii DIICOT susţin că o parte dintre fraţii interlopi ar fi avut acum mulţi ani această ocupaţie.

Reţeaua de hoţi coordonată de membrii clanului Corduneanu era una dintre cele mai importante „afaceri" a acestora. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi susţin că de pe urma persoanelor obligate să fure şi să tâlhărească în străinătate interlopii ieşeni ar fi obţinut un profit de 1.650.000 de euro.

Citeşte şi:

Iaşi: Costel Corduneanu către un ofiţer de Poliţie: „Eu păstrez liniştea în oraş"

Iaşi: O femeie "le-a mâncat banii" Cordunenilor (UPDATE)

Hoţii care erau racolaţi, cazaţi şi instruiţi şi-ar fi desfăşurat activitatea în 34 de ţări, iar majoritatea banilor obţinuţi le reveneau membrilor grupării. Dacă doreau însă să scape de aceştia trebuiau să plătească o răscumpărare. 

900 de pagini de rechizitoriu

Cea mai mare parte din bani, ar fi ajuns după spusele procurorilor, la Constantin Bogdan (fost Corduneanu), care ar fi şi liderul incontestabil al reţelei. „În aceste condiţii membrii grupării Corduneanu au obţinut sume foarte mari de bani pe care le-au investit în achiziţionarea de autoturisme, achiziţionarea sau construirea de imobile", precizează procurorii DIICOT Iaşi.

În actul de trimitere în judecată, care se întinde pe 900 de pagini, procurorii susţin că membrii reţelei Corduneanu îşi sporeau veniturile şi prin alte afaceri. Începând cu anul 2003, când s-ar fi constituit presupusa grupare, fraţii Corduneanu şi apropiaţii acestora ar fi luat credite cu acte false, ar fi şantajat şi traficat mai multe persoane. Dacă cei 27 de membri ai reţelei sunt sau nu vinovaţi vor stabili magistraţii Tribunalului Maramureş, la care au ajuns cele peste 70 de volume ale dosarului. Judecătorii vor analiza mâine dacă instanţa a fost sesizată corespunzător.