Halal justiţie română: ieri milionar, azi sărac lipit

Nicolae Burdea (81 de ani) a fost aruncat de la extaz la agonie de către instanţele ieşene

Nicolae Burdea, un octogenar din Iaşi, a obţinut la Judecătorie aproape 70 de milioane de lei într-un proces de retrocedare, dar a pierdut toată „averea“ la Tribunal.

Magistraţii Tribunalului Iaşi au dat o sentinţă de infarct în dosarul unui ieşean care a fost despăgubit iniţial cu 69,4 milioane de lei după ce instituţiile statului i-au tergiversat ani de zile un dosar de punere în posesie. Judecătorii ieşeni au reanalizat sentinţa care a stabilit daunele-record şi au decis că Nicolae Burdea (81 de ani) nu este îndreptăţit să primească decât 20.000 de lei drept compensaţie pentru prejudiciile ce i-au fost pricinuite de indolenţa funcţionarilor publici care a avut de-a face.

Saga octogenarului ieşean a început în 2005 şi este o probă privind diferenţele uriaşe dintre sentinţele pronunţate în aceeaşi speţă. Nicolae Burdea şi fratele său, Sergiu, au obţinut în instanţă retrocedarea a 9,8 hectare de teren în cartierul rezidenţial Copou, pământ moştenit de la tatăl lor. După ce s-au văzut proprietari cu acte, cei doi fraţi au aşteptat zadarnic să primească pământul. La vremea respectivă, terenul nu era ocupat de nicio construcţie şi se afla în administrarea Staţiunii de Cercetări Vini-Viticole din Copou.

69,4 milioane de lei daune

Sătul să fie pasat de la o instituţie la alta, Nicolae Burdea a dat în judecată, în 2008, Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991 pentru că nu şi-a primit pământul. În plus, a depus mai multe plângeri împotriva lui Gheorghe Nichita, primarul din Iaşi, şi a lui Victorel Lupu, prefectul de atunci al judeţului.

Pe 15 decembrie 2009, Tribunalul Iaşi a dispus ca Nicolae şi Sergiu Burdea să primească despăgubiri în valoare de 69,4 milioane de lei pentru că nu s-au putut folosi de teren. Suma a fost calculată prin prisma faptului că terenul moştenit era cultivat cu vie şi pomi fructiferi, iar Burdea a fost prejudiciat comercial.

Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991 a făcut apel, iar în iulie 2010 Curtea de Apel Iaşi a hotărât să anuleze sentinţa şi să trimită dosarul spre reanalizare la Judecătoria Iaşi. Burdea a făcut recurs împotriva acestui demers. Pe 31 ianuarie 2011, Curtea Supremă a menţinut hotărârea colegilor de la Curtea de Apel Iaşi. Astfel, după mai bine de doi ani de judecată, procesul a fost reluat, iar în primăvara acestui an Nicolae Burdea împreună cu fratele său au fost făcuţi din nou milionari de Judecătoria Iaşi, care a decis că celor doi trebuie să le intre în conturi 69,4 milioane de lei.

Despăgubiri reduse

„În speţă instanţa reţine că reclamantul a făcut dovada prejudiciului cauzat prin lipsirea acestuia de atributul folosinţei bunului său pe perioada anilor 2005-2009. Din înscrisurile depuse la dosar  rezultă numeroasele demersuri făcute de reclamant prin adresele trimise pârâtei, prin care i s-a pus în vedere să dea curs dispoziţiilor instanţei", se precizează în motivarea Judecătoriei Iaşi.

Magistratul arată că Forul de aplicare a Legii nr. 18/1991 l-a împiedicat pe Burdea să-şi exercite atribuţiile de proprietar şi că expertiza contabilă efectuată în cauză stabileşte că valoarea lipsei de folosinţă este de 69.458.235 de lei. Banii ar fi trebuit achitaţi de Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii nr. 18/1991. În motivare se precizează că, în cazuri asemănătoare cu cel al octogenarului, România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

„Din cauzele ajunse în faţa Curţii putându-se concluziona printre altele că există  o practică larg răspândită în cadrul autorităţilor administrative de-a nu răspunde în termenul legal sau cel puţin într-un termen rezonabil conform jurisprudenţei Curţii, cererilor de restituire a imobilelor", se menţionează în motivare. Comisia a declarat din nou recurs, iar cei trei magistraţi de la Tribunalul Iaşi care au judecat dosarul l-au admis pe 14 decembrie şi au dispus ca Burdea să primească doar 20.000 de lei drept despăgubire.

Vile răsărite peste noapte

 „Eu nu sunt judecător ca să-mi dau cu părerea în materie de justiţie, eu sunt inginer. Terenul o să mi-l dea. Ştiu că vineri expertul cadastral ar trebui să vadă ce e cu terenul. O să mi-l dea acolo unde era el de fapt, dar aşa de tare m-am săturat...", a declarat ieri Nicolae Burdea.
Ca un bonus la indolenţa instituţiilor statului, pe terenul familiei Burdea au apărut, în cei aproape şase ani de procese, trei vile. „Noi nu ne-am primit pământul, dar în aceeaşi zonă nişte străini au primit pământ şi au fost construite trei vile", a precizat Alexandru Anghel, avocatul lui Nicolae Burdea. 

Teren de 4,9 milioane €

Terenul pe care Nicolae Burdea şi fratele său, Sergiu, l-au moştenit de la tatăl lor este o adevărată mină de aur imobiliară. Potrivit agenţilor imobiliari, preţul terenului în acea zonă variază între 25 şi 70 de euro metrul pătrat. Astfel, dacă un metru pătrat din terenul lui Nicolae Burdea ar costa 50 de euro, întreaga suprafaţă ajunge la 4,9 milioane de euro.

„Contează foarte mult unde este amplasat terenul. Dacă este la stradă poate ajunge până la 70 de euro, în unele zone ajunge 30-40 de euro sau chiar 25 de euro. Dacă este vorba de o suprafaţaă mai mare preţul este cuprins între 20 şi 70 de euro", a specificat agentul imobiliar Tudor Stoica. Acesta a precizat că, înainte de criza economică, un metru pătrat în zonă putea ajunge la 400 de euro.

" Suma de 69,4 de milioane de lei acordată iniţial de instanţă era cam mare, dar era stabilită de o expertiză."
Alexandru Anghel Avocatul lui Burdea

Despăgubirile, o himeră

Pe terenul revendicat de Nicolae Burdea sunt culturi de vie şi de pomi fructiferi 

Reprezentanţii Prefecturii susţin că daunele obţinute de Nicolae Burdea nu vor fi niciodată achitate. „Nu negăm dreptul lui la pământ, dar nu vom plăti. Comisia de fond funciar este organism colegial, nu are fonduri, patrimoniu sau conturi. Voi contesta această decizie", a spus Dragomir Tomaşeschi, prefectul de Iaşi.

În cazuri similare, prefectura primeşte o somaţie de plată de la executorii judecătoreşti, pe care o trimite la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Guvernanţii alocă ulterior fonduri prin rectificare bugetară. „Dosarul este vechi pentru că a refuzat amplasamentul dat la schimb. Este greşită hotărârea instanţei şi nu sunt de acord ca banii să fie plătiţi de prefectură", a adăugat prefectul.

Şi şefii Staţiunii de Cercetare, administratorul actual al terenului, se arată deranjaţi de solicitarea ieşeanului, precum şi de întrebările legate de proprietarii construcţiilor apărute peste noapte. „El a cerut pe vechiul amplasament şi acolo a primit. Doar 3.000-4.000 de metri pătraţi sunt ocupaţi de alte proprietăţi pentru că între timp s-au dat titluri de proprietate aiurea şi a trebuit să-i dăm în alte parte. Nu ştiu cine ocupă terenul, cine are vile acolo, n-am actele în faţă", a spus Costică Savin, directorul staţiunii.