Centru SF pentru pastila perfectă
0
25 de oameni de ştiinţă lucrează la Iaşi cu aparatură de 4 milioane de euro pentru a descoperi şi crea medicamente personalizate.
Într-o clădire modernă, cu două etaje, aflată în curtea Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni" din Iaşi, a început să funcţioneze recent cel mai modern centru de cercetare în domeniul farmacologiei din România. Aparatura aflată aici, cumpărată dintr-un fond de 5 milioane de euro, aduce, pe alocuri, cu cea descrisă în romanele science-fiction.
Centrul de Cercetări Avansate pentru Bionanoconjugate şi Biopolimeri (CCABB) are ca scop realizarea de studii amănunţite în domeniile chimiei, ingineriei chimice, biologiei, biochimiei, bioingineriei şi fizicii. Unul dintre cele mai interesante foloase ale muncii celor 25 de cercetători angajaţi la centru este acela că formulele unor medicamente vor fi modificate astfel încât să corespundă nevoilor fiecărui pacient în parte.
Studenţi străini în practică
„Vom produce medicamente personalizate pentru că se ştie că pastilele acţionează diferit în funcţie de persoană. Noi vom evalua pacienţii şi le vom identifica medicaţia cea mai eficientă. Ulterior, vom face formula modificată a unui medicament, după care doctorul curant stabileşte tratamentul", spune doctorul Mariana Pinteală, coordonatorul CCABB. Megalaboratorul de la Iaşi a fost ridicat printr-un proiect depus pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile.
Doar pentru aparatura ultraperformantă au fost cheltuite 4 milioane de euro. „Acest centru este făcut după ultimele directive europene, aşa încât să fie recunoscut în industria farmaceutică din toată Europa. Aşa ceva nu mai există în România. Conform proiectului, în fiecare an primim pentru practică câte 50-60 de studenţi străini.
Aer de 1.000 de ori mai pur
Primii veniţi ne-au spus entuziasmaţi că n-au mai lucrat cu asemenea aparatură nici în ţările din Europa de Vest din care provin", spune profesorul Bogdan Simionescu, directorul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni" din Iaşi.
Clădirea cu două etaje pentru care s-a investit un milion de euro a fost atent construită de către un arhitect din Germania, care a supravegheat îndeaproape lucrările. Vopseaua folosită în interior este extrem de scumpă pentru că împiedică depunerea impurităţilor. Totul este realizat cu scopul de a menţine mediul de lucru steril. La parter a fost amenajată o cameră în care angajaţii sunt obligaţi să intre şi să se supună unui jet de aer sub mare presiune care înlătură praful de pe haine.
Tot la parter, una dintre încăperi este concepută sub formă de centru de control al presiunii, umidităţii şi temperaturii din toate laboratoarele clădirii. Mai exact, în Departamentul de Analiză Termică şi Calometrie se analizează dacă compuşii chimici folosiţi în timpul cercetării degajă substanţe toxice sau urât mirositoare. „Aici se urmăreşte să se vadă cât rezistă un polimer la temperaturi ridicate, ce se întâmplă dacă se încălzeşte", adaugă Simionescu.
La etaj se găsesc „bijuteriile" de laborator. Unul dintre microscoape, care costă nu mai puţin de 400.000 de euro, funcţionează după tehnologia Raman, un complex între laser şi lentile standard, dedicat în principal studiului divizării lichidelor. În cele trei laboratoare de chimie de la parter se mai poate găsi, printre altele, un extractor de ultimă generaţie. Acest dispozitiv este folosit pentru a amesteca plante cu solvenţi şi pentru a extrage, în final, uleiuri volatile.
Aşteaptă specialişti de la Harvard
Cel de-al doilea etaj este dedicat cercetării în domeniul biologiei moleculare. Aici se găsesc şi două „camere albe", acolo unde puritatea aerului este de o mie de ori mai mare decât într-o sală unde se operează pe cord deschis.
În laboratoarele de aici se va putea vedea efectiv cum se dezvoltă celulele, în timp real. Doar jumătate din acest etaj este deocamdată funcţional întrucât nu există angajaţi care să ştie să utilizeze aparatura. „Este un filtru chimic aici, nu se elimină solvenţi. O parte din laboratoare nu sunt utilizate. Am stabilit un contact la Harvard şi, cel mai probabil, va veni cineva de acolo pentru un an ca să ne instruiască cum să folosim aparatele.
Tot mobilierul este metalic, lemnul sau plasticul n-ar fi rezistat la temperaturile de aici. Dacă ar mai fi existat ceva similar în România, am fi putut cere consultanţă la nivel naţional", explică profesorul Simionescu.
"Acest centru este făcut după ultimele directive europene, aşa încât să fie recunoscut de industria farmaceutică din Europa. Aşa ceva nu mai există în România."
Bogdan Simionescu directorul Institutului „Petru Poni" Iaşi
Doi ani de muncă asiduă
Proiectul care a vizat construirea acestui centru a fost elaborat şi câştigat de doctorul Mariana Pinteală (foto), coordonatorul centrului. Ideea de la care a plecat a fost să găsească ceva care să se plieze pe cerinţele medicinei europene. A muncit doi ani pe brânci şi a participat la o competiţie unde, dintre cele 475 de proiecte depuse, doar 18 au primit finanţare.
„Sectorul bioconjugatelor face domeniul cercetării în universităţi. Am vrut să facem un colectiv de tip pol de excelenţă în acest domeniu. Se impunea o tematică modernă, în trendul european, şi am zis că aici se va putea face generaţia viitoare a medicamentelor pentru tratamente personalizate", încheie doctorul Mariana Pinteală.
Opt aparate mai scumpe de 100.000 de euro
Proiectul a fost finanţat din fonduri structurale prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa Prioritară 2.
Centrul de la Iaşi constituie baza primului pol de nanotehnologie aplicată în medicina din România şi este structurat pe patru departamente - chimie, biologie, analize instrumentale şi caracterizare moleculară - însumând 8 laboratoare de cercetare dotate cu 125 de aparate, din care opt costă peste 100.000 de euro.
Unul dintre aparatele ultraperformante, care permite realizarea unor analize minuţioase
Experţii din acest centru vor colabora cu spitalele, dar şi cu facultăţile de Chimie, Biologie şi Medicină de la universităţile ieşene. Din echipa proiectului fac parte doctorul Mariana Pinteală, directorul de proiect, directorul financiar Tinuţa Terlescu, coordonatorul de achiziţii Cezar Ungurenaşu, coordonatorul tehnic Valeria Harabagiu şi expertul tehnic Narcisa
Marangoci.
Se încarcă comentariile...
