Iaşi: Vlad Stolniceanu: Biciclistul căruia îi plac obstacolele

Tânărul practică trial de cinci ani şi, din 2007, merge la competiţii prin ţară. Pentru a avea rezultate, ieşeanul exersează tehnicile acestui sport chiar şi câte şase ore pe zi

Vlad Stolniceanu, student în primul an la Electrotehnică, este singurul ieşean care a obţinut premii într-un sport practicat de o mână de oameni: trialul. S-a urcat pe bicicletă prima oară la vârsta de trei ani, dar abia ca adolescent şi-a descoperit pasiunea.
„M-am apucat de trial când eram în clasa a VIII-a, după ce am văzut în Iaşi băieţi care practicau acest sport, chiar dacă nu aveau biciclete speciale, erau adaptate de ei, tăiate sau sudate. Mi-a plăcut foarte mult şi am început să-mi modific şi eu bicicleta”, îşi aminteşte Vlad.

Pasionat de trial, a încercat să obţină performanţe cu biciclete modificate de el, dar şi-a dat seama că are nevoie de una special creată pentru acest sport. În urmă cu trei ani a reuşit să-şi cumpere prima bicicletă de trial, iar în prezent deţine una de care este mândru, care costă câteva mii de lei. „O bicicletă bună de trial poate ajunge şi la 1.900 de lire sterline, cumpărată integral. A mea este făcută după placul meu, cu piese bune. Inclusiv culorile mi le-am ales încât să se potrivească”, explică Vlad.
 
S-a căţărat pe podium
la Miercurea Ciuc

Merge la concursuri de trial din 2007, mai întâi a participat ca amator, iar mai apoi la categoria Juniori. „Am fost anul trecut la un concurs la Cluj, pe un traseu pregătit din pietre, a fost extraordinar. Acea competiţie nu ar trebui să lipsească în niciun an”, este de părere Vlad. În această lună a obţinut locul doi la Miercurea Ciuc, la categoria Juniori, iar la sfârşitul lunii doreşte să participe la un concurs de trial din Oradea.

Vlad este înscris la Clubul Sportiv Municipal, de unde a primit pe timp de iarnă un spaţiu pentru antrenament, pe care l-a amenajat cu alţi tineri pasionaţi de trial. Împreună cu prietenii se antrenează vara în faţă la Teatrul „Luceafărul“, pe Esplanada Halei Centrale, în spatele Palatului de Justiţie sau  în Copou. „În Iaşi ne antrenăm oriunde găsim obstacole. Cel mai adesea la Cub, pe bulevardul Ştefan cel Mare. E greu, pentru că trebuie să ne ferim de poliţişti, care se iau de foarte multe ori de noi”, afirmă Vlad. În fiecare zi, când vremea îi permite, petrece cel puţin două ore pe bicicletă.

„Trialul este un sport costisitor. Mulţi se apucă, investesc bani şi după aceea realizează că nu scot nimic din asta. Alţi tineri fac asta pentru imagine, pentru a se lăuda. Eu mi-am dorit să fac performanţă, dar nu ştiu cât îmi va ieşi”, explică sportivul. Vlad Stolniceanu susţine că sportul pe care îl practică este unul foarte tehnic, iar pentru a parcurge traseele din concurs are nevoie de concentrare maximă. „Părinţii m-au ajutat cel mai mult să pot practica acest sport, chiar dacă la început s-au împotrivit”, spune zâmbind Vlad.

Întrebări şi răspunsuri

Care este cea mai mare nemulţumire legată de trial?
V. S.: Că nu avem unde să ne antrenăm în Iaşi. Cei din ţară şi din afară se antrenează pe trasee deja dotate cu paleţi, mosoare, cauciucuri, pietre, butoaie, nu ca la noi. Nici nu prea suntem sponsorizaţi, facem pentru noi trial, mai mult de distracţie.
  
Unde te vezi peste câţiva ani?
V. S.: Nu cred că am să ajung să trăiesc din acest sport, dar vreau să-l păstrez ca hobby.

Profil

Născut
3 octombrie 1989, Iaşi
Educaţie
student în primul an la Electrotehnică-Ingi-nerie-Energetică la Iaşi
Experienţă
practică trial de cinci ani
Familie
mai are un frate

Ce-i place
Şi-ar dori să locuiască la casă. Nu ar practica alt sport decât trial, pentru că îi dezvoltă şi creativitatea. În timpul liber joacă baschet.  

Ce nu-i place
Nu-i place că nu are unde să joace baschet în Tătăraşi, că este mizerie în oraş şi că activităţile sportive nu sunt susţinute. „Dacă nu faci sport în zilele astea nu prea ai altă alternativă. Sunt mulţi tineri care beau bere şi mănâncă seminţe în faţa blocului”, afirmă Vlad.