Iaşi: Antonio Patraş: Liderul noului val de critici ieşeni

Iaşi: Antonio Patraş: Liderul noului val de critici ieşeni

Profesorul literat a ajuns, la doar 36 de ani, un nume de referinţă printre tinerii scriitori din România. Este invitat constant la lansările de carte, a publicat două volume şi a obţinut premii importante.  

Până în facultate, activitatea principală a lui Antonio Patraş a fost lectura. Cărţile l-au însoţit permanent. În schimb, de scris nu a scris, şi nici măcar nu prevedea în vreun fel că va ajunge el însuşi să publice şi să fie cunoscut.

„Nu am crezut că am vocaţie literară, aşa că abia în perioada studiilor universitare au venit primele încercări“, spune criticul literar. Debutează târziu, mai întâi publicistic, în 1998, în revista „Convorbiri literare“. Ca simplu spectator, Patraş a participat şi la întâlnirile grupului literar de la Iaşi „Club 8“, celebru prin tinerii scriitori care l-au frecventat.

Primul volum îi apare în 2003 şi constituie, de fapt, lucrarea sa de doctorat, susţinută cu un an înainte, intitulată „Ion D. Sârbu - De veghe în noaptea totalitară“. „Ziarul de Iaşi“ şi revista „Convorbiri literare“ îi oferă, separat, Premiul pentru Debut. Tot două recunoaşteri, de la alte publicaţii („Viaţa Românească“ şi „Ateneu“) îi vor reveni şi pentru cea de-a doua carte, „Ibrăileanu. Către o teorie a personalităţii“ (2007).

Actualmente, Antonio ţine o rubrică săptămânală la „Ziarul Financiar“, numită sugestiv „Iaşii lui Patraş“, şi una lunară, „Cerneala simpatică“, la „Convorbiri literare“. Mai publică sporadic în „Cuvântul“ şi în „Viaţa Românească“.

Un profesor dedicat

Studiile universitare de Română-Latină, i-au întărit ataşamentul pentru valorile clasice, în primul rând pentru ideea că omul este o persoană educabilă.

„Talentul contează, dar în foarte mică măsură, e mult mai important ceea ce faci prin propria voinţă şi la fel de relevant, să reuşeşti să transmiţi din ştiinţa ta altora”, adaugă criticul. În prezent este conferenţiar la Catedra de Literatură Română a Facultăţii de Litere de la Universitatea „Al. I. Cuza“ şi are aşadar şansa de a-şi pune în practică ideile, ţinând cursuri despre eseu şi despre literatura criticilor.

Traiectul său didactic presupune implicit dorinţa de a fi pentru studenţi un exemplu pozitiv, transferându-le ceva din cunoaşterea şi experienţa personală.

Un critic cu proiect

În ceea ce priveşte scrisul, Antonio Patraş şi-ar dori să fie un autor profesionist, cu metodă, cu program, dar recunoaşte că este cam leneş. Îl invocă pe Eugen Lovinescu, un model de om cum el, din păcate, nu prea poate fi. Acesta afirma că în literatura română sunt foarte puţini scriitori capabili „să moară cu condeiul în mână“.

Singura condiţie la care ţine Antonio este să nu aibă altceva de făcut într-o zi în care şi-a propus să scrie. În rest, nu prea are tabieturi, nu este un împătimit şi nici nu urmează un ritual anume. Recunoscut drept un nume de referinţă la nivel naţional, pentru Antonio Patraş critica este o activitate dezinteresată. El nu este preocupat de actualitatea, ci mai curând de istoria literară.

Se exprimă doar câteodată cu privire la contemporani, şi atunci doar despre cartea vreunui cunoscut. I se reproşează în acest caz lipsa de obiectivitate, dar Antonio crede că prietenii sunt, în fond, oamenii care te interesează, de care te simţi apropiat, ca atare despre opera lor poţi avea ceva de spus. „Nu mă interesează latura rea a criticii literare, nu sunt pus pe «execuţii» culturale, nu-mi propun să «desfiinţez» pe cineva comentându-l“, încheie criticul literar.

Întrebări şi răspunsuri

În ce priveşte opera, aveţi o traiectorie personală?
A. P.: Mă preocupă în general personalitatea criticului şi scriitorului în literatură. Am un proiect de o viaţă, ca să zic aşa, care a început cu volumul despre Ibrăileanu. Urmează o carte despre Eugen Lovinescu, aproape gata, apoi una despre George Călinescu şi alţii, până în zilele noastre. 

Există la Iaşi şi un val de tineri critici?
A. P.: Criticii tineri sunt, de altfel, încadraţi în curentul noului val de prozatori. Deci există. Iar Iaşiul a avut întotdeauna o putere deosebită în ceea ce priveşte critica literară şi are şi acum. Din anumite puncte de vedere provincialismul este productiv, este un avantaj.

Profil
Născut
4 noiembrie 1973, Iaşi
Educaţie
Doctor în Filologie din 2002
Experienţă
de 11 ani este cadru didactic la Facultatea de Litere din cadrul Univer-sităţii „Al. I. Cuza“, Iaşi
Familie
căsătorit, are un băieţel

Ce-i place
Fiind o fire comunicativă, Antonio Patraş este sensibil la valorile etice, în viaţă şi în operă, în el însuşi sau în sufletul celorlalţi. Îi plac oamenii frumoşi şi virtuoşi. Este convins că esteticul trebuie să aibă mereu un temei moral.

Ce nu-i place
Criticului literar nu-i plac persoanele cu mai multe feţe, versatile şi nici cele făţarnice, cum sunt în general intelectualii. În acest sens, asemenea lui Alexandru Paleologu, el crede că în lumea culturală nu poţi avea prieteni, vanitatea fiind un obstacol serios.