Viorel Răceanu, primarul care a transformat Hunedoara în municipiu. A condus "cetatea de foc" două decenii
0Viorel Răceanu a fost cel mai longeviv primar al Hunedoarei, din ultimul secol, iar în perioada de aproape două decenii în care el s-a aflat la conducerea administraţiei locale, municipiul a trecut prin cele mai importante transformări. Planurile sale au fost ca Hunedoara să devină un aşezare urbană de peste 100.000 de locuitori.
Anul trecut, Viorel Răceanu (88 de ani) a primit titlul de cetăţean de onoare al municipiului Hunedoara. A fost răsplătit simbolic pentru activitatea sa la conducerea Primăriei Hunedoara, în anii 1960 şi 1970. Viorel Răceanu a fost preşedinte al Sfatului Popular al Hunedoarei, funcţie similară cu cea de primar, timp de aproape două decenii, din anul 1961 până în 1979, vreme în care municipiul a trecut prin cele mai importante transformări din istoria lui.
Înainte de a fi numit şef al administraţiei locale, Viorel Răceanu a lucrat ca ucenic la Uzinele de fier ale Hunedoarei, apoi ca şef de şantier în cadrul uzinelor. A fost numit apoi director general pentru construcţii, reţele de apă, gaze, electrificare din regiunea Hunedoara. În această perioadă, Răceanu a fost cel care a coordonat construcţia locuinţelor din cartierul O.M. şi a casei de cultură.
A devenit primar al unui oraş care în anul 1960 avea aproape 50.000 de locuitori, din care peste 30.000 erau flotanţi, ce locuiau în barăci şi colonii muncitoreşti. Cei mai mulţi hunedoreni lucrau în secţiile combinatului metalurgic din Hunedoara şi aveau nevoie urgentă de locuinţe.
„Odată cu instalarea în funcţie, Viorel Răceanu a elaborat un studiu de dezvoltare economico-socială, pentru o aşezare urbană de 100.000 de locuitori, studiu care a stat la baza unui proiect ce cuprindea noul oraş: străzi, bulevarde, spaţii verzi, şcoli generale, licee, instituţii de cultură, baze sportive, încălzire, aprovizionare cu apă, transporturi. Împreună cu arhitectul şef al oraşului, Frederich Weber şi cu specialista în urbanism Ana Solomon, au stabilt proiectul perimetrului pentru construcţie, schiţa de sistematizare însoţită de o machetă, care este şi acum prezentă în sala mare a Primăriei Hunedoara, şi un planprivind structura de construcţii şi arhitectură, realizat după normele internaţionale din acei ani”, a relatat viceprimarul Hunedoarei, Dan Bobouţanu.
Oraşul transformat în municipiu
Timp de 18 ani în care Viorel Răceanu a fost primar au fost construite în Hunedoara peste 20.000 de apartamente şi peste 8.000 de case. În perioada sa, au mai fost înfiinţate Bazinul de înot, Ştrandul din Valea Seacă, stadionul Constructorul, Grădina Zoologică, Spitalul municipal, Institutul de subingineri, Hotelul Rusca, două licee, 16 şcoli şi 20 de grădiniţe şi creşe. A început construcţia reţelei de canalizare din municipiu şi a reţelei de alimentare cu gaz şi a reţelei de alimentare cu apă din trei izvoare.
Castelul Corvinilor a intrat în restaurare între 1964 şi 1968, la fel şi Furnalul de la Govăjdia, proiectele fiind finanţate şi din fonduri de la bugetul local. Hunedoara a devenit în 1968 municipiu. Avea peste 50.000 de locuitori, în creştere, şi era considerată una dintre localităţile prospere ale ţării, dezvoltată economic datorită industriei siderurgice şi miniere din zonă, în care statul român a investit enorm în acea vreme.
„Mulţumesc lui Dumnezeu că am trăit şi am lucrat în Hunedoara. Eu nu am participat la evenimente istorice deosebite, aşa cum au participat bunicul şi tatăl meu. Bunicul, Gheorghe Răceanu din Topliţa, s-a născut în 1840 şi a trăit 100 de ani, fiind participant la primul război mondial. A luptat în armata austriacă, fiind prizonier la francezi, la Verdun”, a relatat, recent, Viorel Răceanu.
Vă recomandăm şi:
FOTO Cum arăta Hunedoara într-o reclamă la avioanele Tarom din 1962
Una dintre primele ilustraţii publicitare în care a apărut municipiul Hunedoara, în vremea comunismului, a fost o reclamă la unul dintre avioanele companiei Tarom, IL – 18, şi datează din anul 1962.
În vara anului 1962, Hunedoara primea vizita istorică a liderul Uniunii Sovietice, Nikita Hruşciov. Cel mai puternic om al URSS din acea vreme a vizitat Castelul Corvinilor şi combinatul Hunedoarei şi a cinat „La groapă”, locul cochet ce urma să poarte numele de Restaurantul Corvin. Ultimii ani au transformat imaginea fostului restaurant Corvin, cea mai mare parte a complexului fiind lăsată în paragină.
Judeţul Hunedoara a excelat dintotdeauna la capitolul atracţii turistice. Ca mărturii ale modului în care erau prezentate acestea, în anii 1960 şi 1970, stau o serie de ilustrate ce prezintă cele mai frumoase locuri din zona Hunedoarei.
Aproape cinci decenii au trecut de la data în care imaginea combinatului din Hunedoara era aleasă pentru a reprezenta verso-ul bancnotei de 25 de lei. De atunci, aproape toate construcţiile înfăţişate pe bancnotă, ca una dintre realizările cu care se puteau mândri românii, au dispărut.
Printre cei peste 10.000 de oameni care lucrau în anii 1950 în combinatul din Hunedoara şi în fabricile din împrejurimile acestuia s-au infiltrat şi informatori ai unor servicii străine, potrivit unor documente păstrate până în prezent.
O serie de imagini rare, vechi de peste o jumătate de secol, a fost păstrată în arhivele combinatului din Hunedoara şi recuperate ulterior dintre construcţiile părăsite ale acestuia de mai mulţi tineri pasionaţi de istorie, din localitate. Fotografiile dezvăluie frânturi din poate cea mai importată perioadă a complexului industrial: anii 1950, în care au fost construite marile furnale şi a fost pusă în funcţiune o oţelărie.
Se încarcă comentariile...
