VIDEO Avram Iancu, omagiat la Ţebea, în băile de mulţime ale politicienilor. „Cine a fost Crăişorul Munţilor? - Nu ştiu, nu sunt de aici!”
0
Aproape 10.000 de oameni au participat, duminică, la Serbările Naţionale de la Ţebea, organizate în memoria lui Avram Iancu, omagiat la împlinirea a 144 de ani de la moartea sa. Evenimentul a fost şi un prilej folosit de politicieni pentru a-şi face campanie electorală, Traian Băsescu, Alina Gorghiu, Vasile Blaga şi Liviu Dragnea numărându-se printre cei care au depus coroane de flori la mormântul „crăişorului munţilor”.
În fiecare an în care au loc alegeri electorale, comuna Ţebea din judeţul Hunedoara devine, în a doua duminică a lunii septembrie, o destinaţie de neratat pentru politicieni. La fel ca în urmă cu doi ani, când cimitirul unde se află mormântul lui Avram Iancu a fost vizitat de aproape toţi candidaţii la Preşedinţia României, duminică, la Serbările Naţionale dedicate „crăişorului munţilor”, au fost prezenţi majoritatea liderilor de partide politice.
Printre cei aproape 10.000 de „pelerini” veniţi la Ţebea s-au numărat Traian Băsescu, Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Liviu Dragnea, Ecaterina Andronescu, Traian Igaş, Gheorghe Funar şi Marian Munteanu.
Serbările Naţionale de la Ţebea au început, potrivit tradiţiei, cu defilarea gărzii de onoare şi au continuat cu o slujbă de pomenire a lui Avram Iancu, conducătorul revoluţionarilor români din Transilvania secolului al XIX. Apoi, timp de aproape o oră, la mormântul lui Avram Iancu au fost depuse zeci de coroane de flori, din partea conducerilor unor ministere, instituţii şi partide politice.
Fiecare partid cu cortul său
După încheierea ceremonialurilor din cimitirul de la Ţebea, dealurile şi câmpia din jurul bisericii au fost ocupate, treptat, de turişti. Din nou politicienii au ţinut să iasă în evidenţă. Fiecare partid a avut propriul său cort spre care vizitatorii au fost îmbiaţi, să petreacă la umbră, în acordurile muzicii folclorice şi cu câte o porţie de mici, tocanăd e cartofi sau virşli, cu câte o apă minerală sau un pahar de bere. Înainte de a-şi începe incursiunea în târgul de la Ţebea, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a dorit să ude gorunul pe care l-a plantat în urmă cu zece ani, lângă Gorunul lui Horea, arborele – monument din Ţebea.
„Mă simt mai bine şi mai relaxat decât în vremea în care eram preşedinte”, le-a transmis Traian Băsescu celor care l-au întâmpinat la umbra gorunului. Fostul preşedinte a fost aplaudat, dar şi huiduit, în plimbarea sa printre tarabele de la Ţebea. La fel şi ceilalţi lideri politici. Liviu Dragnea n-a plecat nici el cu mâna goală de la Serbările Naţionale. Înainte de a se retrage în cortul PSD, politicianul a făcut cumpărături. A plătit 25 de lei pentru un tricou cu Avram Iancu, fără a-l mai proba, pentru a-l aşeza în colecţia sa, a afirmat acesta.
Dincolo de discursurile pe teme patriotice, de băile de mulţime ale politicienilor şi de cinstirea declarată a lui Avram Iancu, mulţi dintre vizitatorii de la Ţebea au arătat că nu prea ştiau cine a fost şi ce moştenire a lăsat cel suranumit „crăişorul munţilor”. „Eu am venit din Focşani, de aceea nu aş putea spune cine a fost Avram Iancu. Am venit şi pentru el, dar şi pentru politicieni, îi mai vedem şi noi”, a declarat unul dintre petrecăreţi. „În fiecare din ultimii ani am venit la Serbările de la Ţebea, pentru spectacolul de muzică populară şi pentru târgul de aici. E plăcut”, spune Mariana, o localnică din Ţebea. Sărbătoarea s-a prelungit până la orele serii.
Avram Iancu (1824 - 1872) a fost una dintre marile personalităţi din istoria Transilvaniei. Istoricii români l-au numit erou naţional şi un simbol al patriotismului românilor.
Vă recomandăm şi:
Târgul de fete de pe Muntele Găina i-a fascinat dintotdeauna pe călătorii străini. Povestea a acestui obicei, aşa cum se desfăşura la sfârşitul secolului XIX, a fost relatată în detaliu de scriitorul Jokai Mor, în romanul „Sărmanii Bogaţi". Autorul se arăta impresionat de tradiţia din Apuseni, dar oferea şi o explicaţie pentru ea.
Avram Iancu este unul dintre eroii de referinţă ai românilor. Conducătorul moţilor din timpul mişcărilor revoluţionare din anii 1848 şi 1849 a rămas în istorie ca un simbol al patriotismului şi al jertfei pentru libertate. O serie de lucruri au rămas însă mai puţin cunoscute publicului care se raportează astfel la eroul naţional.
Răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan a fost considerată un moment crucial din istoria Transilvaniei. Mărturiile păstrate din timpul evenimentelor petrecute în toamna târzie a anului 1784 vorbesc despre momente cumplite şi crime inimaginabile, săvârşite atât de iobagii participanţi la răscoală, cât şi de către cei care au reprimat-o.
Se încarcă comentariile...
