Topul bancurilor despre daci: de ce soţia lui Decebal se numea Decibela şi care fost prima glumă din istorie pe seama geţilor
0Dacii au intrat în folclorul românilor, atât prin mărturiile istorice, cât şi ca subiecte ale unor bancuri, glume şi anecdote. Cele mai vechi datează încă din Antichitate.
Cea mai veche glumă despre geţi datează de aproape 2.400 de ani, fiind un fragment dintr-o operă de comedie, atribuită autorului elen Meneandru. Acesta ironiza viaţa de familie a geţilor
„Aşa suntem noi, tracii toţi, mai ales geţii. Mă mândresc că mă trag din neamul acestora din urmă: nu suntem din cale afară de cumpătaţi. Niciunul dintre noi nu ia o singură femeie, ci zece, unsprezece sau douăsprezece şi unii chiar mai multe. Când se întâmplă să moară cineva care n-a avut decât patru sau cinci neveste, oamenii din partea locului spun: «Bietul de el n-a fost însurat, n-a cunoscut iubirea»“, scria Menandru.
Şi alţi autori antici au transformat evenimentele în care strămoşii noştri au fost implicaţi în subiectul unor anecdote.
„Decebal se temu ca romanii victorioşi să nu pornească spre capitala lui. De aceea tăie copacii din preajma lor, la o oarecare înălţime, şi puse arme pe trunchiuri, pentru ca duşmanii să creadă că sunt soldaţi şi să se retragă înspăimântaţi. Ceea ce s-a şi întâmplat”, scria autorul latin Dio Cassius.
În prezent, geţii şi dacii au intrat în folclor şi ca subiecte pentru numeroase glume, bancuri şi anecdote, fără legătură cu adevărul istoric. Iată câteva dintre acestea.
Dacii şi wireless-ul (internet fără fir)
Arheologii germani au săpat în pământ, iar la adâncimea de 200 de metri au găsit cupru. Au tras concluzia că strămoşii lor foloseau internet prin cablu. Au săpat americanii în pământ, iar la vreo 300 de metri adâncime au găsit sticlă. Au stabilit că strămoşii lor foloseau internet prin fibră optică. Au săpat şi românii în pământ şi au ajuns la adâncimea de 200 de metri, apoi la cea de 300 de metri, fără să găsească nimic. După vreo 1.000 de metri s-au oprit şi au tras concluzia că strămoşii noştri, dacii, foloseau internet prin wireless.
Salutul dacilor, de desen animat
Întrebare: Cum se salutau dacii:
Răspuns: What's up, dac ?
Burebista şi Geta
Profesorul de istorie întreabă elevii din clasă.
– Cum s-a format poporul român?
– Prin unirea geto-dacă, a răspuns unul dintre elevi.
– Cum aşa?
– Simplu. Regele dac Burebista s-a dus într-o zi în şură, la Geta, şi i-a zis: Geto, de aici nu mai ieşi!
Tipuri de daci
Dacii au fost de mai multe feluri:
- Gândaci, adicã dacii gânditori care, din cauza obiceiului de a gândi deveniserã foarte periculoşi, aşa cã au fost transformaţi de către nişte vrãjitori răi în gâze, sub care formă îi putem întâlni şi azi, mai ales prin blocurile vechi.
Răspândaci, care, de asemenea, se mai pot întâlni şi în prezent, răspândiţi difuz prin masele populare, în rândurile cãrora rãspândesc de obicei zvonuri.
- Aplaudaci, aceştia erau foarte numeroşi până prin 1989, după care s-au reprofilat în oameni de afaceri.
- Cotcodaci, acest grup era foarte redus numeric la început, alcătuind ceea ce azi numim bârfitori de ambele sexe. Între timp urmaşii lor s-au înmulţit considerabil şi-i găsim în număr mare, ba stând toatã ziua pe la porţi şi trăncănind, ba prin cârciumi, arătând cã sunt născuţi în vremuri de secetă, prin aplecarea ce o au şi către băuturile alcoolice.
Cum se numea soţia lui Decebal
Decibela şi se spune că ea zbiera aşa de tare încât i se auzea vocea de la Sarmizegetusa în toată Dacia. Ca un omagiu pentru aceastã prinţesă nefericitã, fizicienii au numit dupã ea unitatea de măsură a sunetului. (Toma Caragiu)
Sarmaţii şi sarmalele
Contemporanii şi aliaţii dacilor au fost un popor migrator numit sarmaţi. Sarmaţii aceştia se zice cã nu plecau la luptã pânã nu se ghiftuiau bine de tot cu sarmale. De aici li se trage şi numele: sarmaţi, adicã plini de sarmale. Acest fel de mâncare le-a plãcut atât de mult şi dacilor încât, înainte de dispariţia lor din istorie că popor de sine stătător, l-au lãsat moştenire, cu limbă de moarte, urmaşilor urmaşilor lor, gloriosului popor român. (Toma Caragiu)
Dacii şi hunii
În timpul marilor migrări, prima hoardă de huni a ajuns în Dacia. Aici dacii îşi lucrau câmpurile. Hunii i-au întrebat pe daci unde se afla Câmpia Panoniei. Dacii le-au indicat direcţia. A doua hoardă ajunsă în Dacia i-a oprit din nou din lucru pe daci, pentru a le cere indicaţii. A treia la fel şi tot aşa, până când dacii s-au săturat să tot fie întrerupţi din muncă şi au făcut confecţionat indicatoare pe care scria Câmpia Panoniei. Cei ce au ştiut să citească le-au urmat, cei care nu au ştiut, au rămas aici.
Dacii şi Dunărea
Profesorul de istorie întreabă elevii în clasă:
- Ce au făcut dacii când au trecut Dunărea?
- Si-au uscat hainele, a răspuns un elev.
Ce aflau migratorii de la daci
În timpul invaziilor, migratorii ajunşi în Dacia îi întrebau pe localnici:
- Voi de unde sunteţi?
- D'aci!
Traian şi puiul de dac
Trupele romane asediau Sarmisegetusa. Ca să o cucereasca, hotărăsc să sape tuneluri pe sub cetate. Dar tunelurile romanilor s-au intersectat cu tunelurile de aprovizionare ale dacilor. Într-unul din ele, Traian întâlneşte un copil şi îl întreabă: Cum te cheamă, pui de dac? Attila, Măria ta...
Traian şi Decebal nu se înţeleg
Traian îl întâlneşte în sfârşit pe Decebal:
- Nu fii aşa încruntat, lasă că o să vă construim şosele pietruite.
Decebal se înnegurează.
- Şi poduri frumoase.
Decebal tace încăpăţânat.
- Şi temple cu statui... hai, mă, Decebal, zi şi tu ceva...
- Barză, brânză, mânz, dârz, viezure, cuşmă, brad.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Burebista a rămas în istorie drept cel mai impunător rege al dacilor. A fost omul care a reuşit să unească sub stăpânirea sa triburile aflate în conflict şi să aducă Dacia în culmea puterii militare. Burebista, numit în vremea sa „cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia“, a fost ucis în urma unui complot, iar după moartea sa, relaţiile dintre uniunile de triburi s-au destrămat.
Herodot i-a numit pe daco-geţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arătat necruţător faţă de băştinaşii de pe malul Mării Negre, în mijlocul cărora fusese exilat. Îi numea sălbatici. O serie de mărturii istorice conturează portretul strămoşilor noştri din Antichitate.
Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.
Se încarcă comentariile...
