Statueta unei femei, veche de 7.000 de ani, a fost descoperită în Deva. Piesa de cult a fost expusă în premieră

O statuetă antropomorfă, folosită ca obiect de cult în urmă cu peste şapte milenii, a fost descoperită în urma unor lucrări arheologice în Deva.

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva a expus în spaţiul special amenajat la intrarea în Palatul Magna Curia o statuetă antropomorfă fragmentară, care datează, potrivit arheologilor, din perioada neoliticului dezvoltat, faza B a culturii Vinča (între anii 5300-4800 .Hr.). Piesa a intrat în patrimoniul instituţiei în urma cercetării preventive din 2017, efectuate pe Strada Mihai Eminescu, din Deva.

Arheologii au descoperit în aceeaşi zonă urme de locuire din epoca neolitică şi ale mai multor locuinţe. Într-una din acestea, cercetată integral, au fost descoperite vase ceramice fragmentare şi numeroasele fragmente de vase, diferite ustensile din piatră cioplită,  din os şi din corn, precum şi două statuete antropomorfe fragmentare.

Potrivit specialiştilor de la MCDR Deva statueta expusă a făcut parte din instrumentarul de cult al comunităţii neolitice şi redă un personaj feminin, particularitatea şi caracterul de raritate al ei fiind date de cele două tortiţe laterale, ce reprezintă braţele, care permiteau o anumită manevrare a piesei şi posibilitatea de a fi suspendată.

„Starea de conservare a figurinei este medie, lipsindu-i fragmente din zona capului (un fragment desprins în timpul operaţiunilor de săpare), braţele şi de la partea inferioară (desprinse din vechime). Dimensiunile piesei, aşa cum s-a păstrat, sunt: h = 110 mm; l max. = 44 mm. A fost obţinută din pastă grosieră, cu pietricele de diferite dimensiuni în compoziţie. Suprafaţa nu este bine netezită, aspectul general indicând puţină grijă la modelarea ei. În urma arderii în mediu oxidant, piesa a primit culoarea portocalie. Pe suprafaţa ei se pot observa numeroase fisuri şi câteva pete de nuanţă  cenuşiu-închis, rezultate în urma unor arderi secundare”, informează specialiştii Antoniu Tudor Marc şi Ioan Alexandru Bărbat, de la muzeu.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Colecţionarul lăsat de magistraţi fără artefactele antice preţioase, primite de la jefuitorii cetăţilor din Munţii Orăştiei

Magistraţii l-au obligat pe Nicolae Sularea, un dealer de antichităţi anchetat în trecut, dosarul comorilor dacice, să lase în proprietatea muzeului zeci de artefacte antice, obiecte de cult, precum şi aproape 200 de monede, cele mai multe furate la începutul anilor 2000 din zona Sarmizegetusei Regia, de căutătorii de comori.

Noi dezvăluiri despre matriţa antică din Sarmizegetusa Regia. Mărturia tânărului care a văzut primul artefactul preţios

Ioan Trufaş, unul dintre membrii grupului care a participat la descoperirea matriţei antice din Sarmizegetusa Regia, a fost audiat în procesul în care o tânără a solicitat despăgubiri de 500.000 de lei, după găsirea artefactului preţios din cetatea dacică.

Mafia comorilor dacice. Românul din spatele traficului celor mai preţioase artefacte: scuturi antice, brăţări de aur, tabule de bronz şi mii de piese furate

Magistraţii decid soarta lui Radu Horia Camil, fost dealer de artefacte antice, acuzat în prezent de trei infracţiuni de spălare de bani: ar  fi tranzacţionat ilegal două scuturi dacice sustrase de braconieri din cetatea Piatra Roşie, Kosoni de aur şi tabule antice din bronz. Camil mai este judecat într-un alt dosar al comorilor dacice.