Secretele fierăriilor din Sarmizegetusa Regia. Cât de pricepuţi erau dacii în metalurgie FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Depozit uriaş de unelte de fier descoperit la Sarmizegetusa în anii 50. Foto: C. Daicoviciu. Sursa: Universitatea Tehnică, Cluj Napoca.
Depozit uriaş de unelte de fier descoperit la Sarmizegetusa în anii 50. Foto: C. Daicoviciu. Sursa: Universitatea Tehnică, Cluj Napoca.

Mii de piese antice de fier descoperite de-a lungul timpului în zona Sarmizegetusei Regia dezvăluie secretele metalurgiei dacilor.

La sfârşitul secolului I, potrivit istoricilor, Sarmizegetusa Regia era unul dintre marile centre de prelucrare a fierului din Europa.

Cum au apărut controversatele mituri despre tehnologia SF a dacilor. Povestea cuiului care nu rugineşte

Asaltul asupra Sarmizegetusei Regia. Ce au adus 20 de ani de anchete în dosarele aurului dacic furat

Uneltele de top folosite de meşterii daci. Piesa de rezistenţă a tehnologiei antice: o trusă medicală cu bisturiu şi pensetă

O dovedesc cele peste 3.000 de piese dacice de fier descoprite de-a lungul timpului, care au ajuns în patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) şi al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva (MCDR).

GALERIE FOTO CU UNELTE DACICE DE FIER

Rămăşiţele metalurgiei dacilor sunt vizibile în fosta capitală din Munţii Orăştiei. „Sarmizegetusa Regia este printre puţinele situri antice pentru care pot fi documentate, prin prisma pieselor, toate etapele acestei activităţi, de la transformarea turtelor de fier în lingouri, până la realizarea obiectelor finite. Turtele din fier (lupele) erau materia primă a atelierelor de făurărie. Ele erau obţinute în cuptoare de redus minereul. Cel mai probabil, reducerea se făcea în apropierea locurilor de exploatare a minereului, specialiştii indicând zone mai apropiate de capitala dacică, precum Muntele Bătrâna, Valea Tâmpului, sau ceva mai îndepărtate, precum Teliuc şi Ghelari”, arată autorii lucrării „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO - Incursiuni dacice în spaţiul virtual”, realizată printr-un proiect al Universităţii Tehnice din Cluj Napoca, în parteneriat cu MNIT, MCDR şi Universitatea Babeş-Bolyai.


Unelte de fierărie descoperite la Sarmizegetusa Regia şi expuse la MCDR Deva. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Peste 400 de lupe de fier, cu o greutate de circa 2,5 tone au fost descoperite în împrejurimile Sarmizegetusei Regia. Lor li s-au adăugat peste 30 de nicovale, unele cu greutăţi de până la 50 de kilograme, zeci de lingouri de fier şi zeci de cleşti de diferite forme şi mărimi, folosiţi de fierari. Baroasele şi ciocanele, folosite la confecţionarea pieselor de fier prin forjare (modelare la cald) erau nelipsite din fierăriile Sarmizegetusei Regia.

„Cu ajutorul uneltelor enumerate anterior era produsă o gamă largă de obiecte din fier: unelte specifice altor meşteşuguri sau îndeletniciri (de dulgherie-tâmplărie, pentru cioplit piatra, pentru agricultură, de prelucrare a metalelor preţioase), obiecte de uz domestic (vase, trepiede, cremaiere, cuţite, frigări, foarfeci, chei, componentele metalice ale pieselor de mobilier, precum varii armături şi ferecături), arme, instrumente de măsurat şi de trasat etc. Desigur, activitatea făurarilor nu consta doar în realizarea unor obiecte, ci şi în repararea celor deteriorate”, arată autorii lucrării „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO - Incursiuni dacice în spaţiul virtual”.

În anii dinaintea războaielor daco-romane, activitatea făurarilor daci era orientată şi spre producerea armelor, pieselor de harnaşament, unelte şi materiale de construcţii folosite la consolidarea cetăţilor. Sute de unelte de dulgherie şi tâmplărie au fost descoperite, de asemnea, în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

piese de fier expuse la muzeul din deva foto adevarul daniel Guta


Unelte de fier scoase la iveală de braconieri lângă Sarmizegetusa Regia. Foto: IJJ Hunedoara.

Istoricii atestă, de asemenea, la Sarmizegetusa Regia, prelucrarea metalelor preţioase şi a bronzului. Cea mai faimoasă unealtă de bijutier descoperită în Sarmizegtusa Regia este „matriţa” hexagonală de bronz, pe ale cărei feţe sunt redate în negativ 78 de animale reale şi fabuloase (lei, grifoni, urşi, tigri, elefanţi, rinoceri, hipopotami, mistreţi, iepuri, câini etc.). Potrivit cercetătorilor, artefactul a fost descoperit în stare bună de conservare, pe suprafaţa lui putându-se observa, însă, urme de utilizare. Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase (aur şi argint) sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ. Cu o astfel de matriţă erau realizate medalioane, falere, aplici sau elemente ale unor bijuterii.

„În imediata apropiere au fost aflate zeci de bucăţi de sticlă multicolore, unele dintre ele cu urme de prelucrare, ceea ce arată că în atelierul în care funcţiona matriţa erau realizate şi obiecte cu astfel de inserţii ce imitau pietrele preţioase sau semipreţioase”, arătau autorii cercetării „Când viaţa cotidiană antică devine patrimoniu UNESCO - Incursiuni dacice în spaţiul virtual”.
 

piese de fier expuse la muzeul din deva foto ijj

Două milenii de istorie metalurgică

Una dintre cele mai bogate surse de materii prime pentru fierăriile dacilor au fost zăcămintele de fier de la poalele Munţilor Poiana Ruscă. Şi după cucerirea romană, actualul teritoriu al Hunedoarei a devenit unul dintre districtele miniere importante ale Daciei Romane. Pe teritoriul comunei Teliucu Inferior şi în împrejurimi (Ghelari, Ruda, Cinciş, Alun) au fost descoperite cariere minere antice, unelte folosite de mineri în Antichitate, necropole dacice ale minerilor, rămăşiţe ale unor cuptoare de reducţie a fierului şi ale unor galerii antice, dar şi o inscripţie faimoasă, care arăta importanţa aşezărilor miniere: „Natus Ibi Ubi Ferum Nascitum”, tradusă în „Născut acolo unde se naşte fierul”.


Compas descoperit în zona Sarmizegetusei Regia, după tratare şi restaurare, expus la MCDR Deva. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.


„În anul 1904, cu ocazia îndepărtării unei halde de zgură a fost descoperit un cuptor de redus minereu de fier, săpat în lut având pe vatră o turtă de fier de 5 kilograme. Pereţii laterali ai instalaţiei erau căptuşiţi cu plăci de andezit. La sud de această instalaţie au fost descoperite patru vetre deschise de foc, cu dimensiunile de: 80 x 80 cm amplasate pe un postament ridicat cu 15 cm faţă de suprafaţa solului. Aceste din urmă instalaţii se presupune că ar fi fost utilizate pentru prelucrarea minereului mai sărac în fier. V. Wollmann mai menţionează la marginea unei exploatări de suprafaţă denumită „Irina”, unde a fost descoperită parţial o construcţie romană, vis-a vis de această, posibile instalaţii de reducere a fi erului sub forma unor gropi conice. Alte cuptoare antice ar fi apărut cu ocazia construirii în anul 1850, a şoselei Teliucu Inferior-Hunedoara”, arăta arheologul Doina Benea, în volumul „Metalurgia şi prelucrarea fierului în Dacia”.

În vremea Daciei Romane, fierul exploatat în ţinuturile Hunedoarei era transportat pentru prelucrare la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Apulum, marile oraşe ale provinciei.

compas dacic

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Sarmizegetusa Regia, transformată din temelii: dispar betoanele din anii '80, se înalţă coloanele templelor dacice, iar drumul sacru va fi cu totul schimbat

Pericolele din Sarmizegetusa Regia. De ce turiştii sunt atenţionaţi să nu se descalţe în templele dacice VIDEO

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite