Planuri mari pentru Centrul vechi al Hunedoarei: cum va arăta zona istorică de la poalele Castelului Corvinilor

Centrul vechi al Hunedoarei este flancat de clădiri industriale de pe vechea platformă siderurgică. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Centrul vechi al municipiului Hunedoara va fi inclus într-un proiect de reabilitare care îi va schimba total aspectul, susţin reprezentanţii Primăriei Hunedoara. În prezent se lucrează la studiul de fezabilitate al proiectului, care prevede transformarea zonei într-una în care turiştii să resimtă atmosfera pitorească a anilor 1900.

Centrul vechi al municipiului Hunedoara va fi restaurat, potrivit unui proiect al adinistraţiei locale din Hunedoara.

„În prezent se lucrează la elaborarea studiului de fezabilitate al proiectului care priveşte reabilitarea unei suprafeţe de şase hectare din Centrul vechi al Hunedoarei. Proiectul va avea ca scop modernizarea reţelei stradale din jurul Castelului Corvinilor, reamenajarea parcului din Centrul vechi şi transformarea lui într-unul cu tematică istorică, în care vrem să redăm atmosfera anilor 1900. De asememenea, prin viitorul proiect intenţionăm să reabilităm cele patru poduri din Centrul vechi şi să amenajăm o zonă de promenadă pe malul râului Cerna”, a afirmat primarul Hunedoarei, Viorel Arion.

Potrivit primarului, clădirea fostului IGO, situată în aproppierea Castelului Corvinilor, aflată în prezent în patrimoniul primăriei, ar putea deveni sediu al unui spaţiu expoziţional dedicat istoriei fierului.

Reprezentanţii administraţiei locale speră să obţină fonduri de la Uniunea Europeană pentru realizarea planurilor. În prezent, deşi este ocupat mai multe clădiri istorice, centrul vechi al Hunedoarei, de la poalele castelului, este mai puţin popular pentru hunedoreni. Aspectul său a fost afectat din plin de zona industrială care s-a extins în împrejurimile lui, iar unele dintre casele vechi, altădată impunătoare, sunt într-o stare dezastruoasă.

Vă recomandăm şi:

Poveştile fascinante despre momârlani, urmaşii dacilor în Valea Jiului. „Ciobanul dăruit cu puterea vrăjitoriei“ al lui Jules Verne, păstorii miţoşi descrişi de Iorga

Cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului purtau numele de momârlani. Se spune despre ei că sunt urmaşii dacilor în acest ţinut de munte, în care urbanizarea a dus la alterarea tradiţiilor seculare, păstrate însă cu sfinţenie de comunitatea din ce în ce mai restrânsă din aşezările rurale de munte.

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

Nicolae Iorga a ajuns în ţinutul Văii Jiului la începutul secolului XX, iar în anul 1906, marele istoric descria Petroşaniul în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, prezentându-l ca „iadul negru”, în care veniseră străini din toate colţurile Europei dornici să se îmbogăţească din exploatarea cărbunelui.

Hanul mare al Devei, ultimul popas al lui Cuza în drumul spre exil: "În jurul focurilor din curţi se vedeau idile de dragoste, se auzeau cântece de duioşie"

Hanul mare al Devei a fost cel mai cunoscut han din istoria Hunedoarei. Aici a înoptat Alexandru Ioan Cuza, în drumul său spre exil. Hanul a ars de mai multe ori de-alungul istoriei sale, a fost transformat în hotel, a purtat numele Crucea Albă, iar înainte de a fi desfiinţat i-a aparţinut lui Petru Groza.