În documentele Securităţii Mircea Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara, a fost sursa cu numele conspirativ „Panţuru Viorel”

Documentele din arhiva fostei Securităţi, citate de un document C.N.S.A.S.,  spun că Mircea Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara,  a colaborat cu Securitatea încă de pe băncile liceului. C.N.S.A.S.spune însă că oficialul hunedorean nu a denunţat "activităţi şi atitudini potrivnice regimului totalitar comunist".

Mircea Moloţ,  preşedintele Consiliului judeţean Hunedoara,  a făcut astăzi public un document referitor la relaţiile sale cu Securitatea comunistă. Emis de Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (C.N.S.A.S.) în anul 2007,  documentul este, potrivit lui Mircea Moloţ,  un răspuns la o contestaţie făcută de acesta la un alt document C.N.S.A.S. prin care oficialul hunedorean era declarat informator al fostei Securităţi.

În documentul prezentat,  C.N.S.A.S. admite contestaţia, îşi reevaluează poziţia,  luând decizia că Mircea Moloţ, cităm, „nu a fost agent/colaborator al poliţiei politice comuniste, în sensul celor definite la articolul 5 din Legea nr. 187 din 1999”.

Decizia este semnată de conv. Univ. Dr. Ladislau-Antoniu Csendes, preşedinte C.N.S.A.S. la acea dată.

În contradicţie cu rezoluţia finală, acelaşi document C.N.S.A.S. citează  o serie de documente din arhiva securităţii care atestă o serie de  „atingeri necuviincioase” între actualul preşedinte al CJ Hunedoara şi fosta Securitate.

Prima recrutare: pe băncile şcolii

Materialul arată că în arhiva Securităţii există documente din care reiese că Mircea Moloţ a avut două perioade de colaborare cu poliţia politică. Prima, pe vremea liceului, între 1967-1969, când organele securităţii l-au recrutat pe elevul Mircea Moloţ pentru „a cunoaşte şi preveni la timp util orice acţiune de influenţare sau atragere a elevilor la acţiuni ostile regimului socialist din ţara noastră...”. Se arată în continuare că la data de 09.10.1969 s-a aprobat „încetarea legăturii cu colaboratorul întrucât „a terminat cursurile liceului”.  Documentul C.N.S.A.S.  relevă însă că din această perioadă nu există nici o notă informativă  şi nici o relatare verbală consemnată de ofiţerul recrutor care să dovedească că elevul Moloţ a făcut poliţie politică.  

„Panţuru Viorel” lăudat de foştii securişti

Documentul C.N.S.A.S. vorbeşte de a doua perioadă de colaborare între 1974 şi 1977. În arhivele securităţii este consemnat că la data de 29.01.1974, Mircea Moloţ a fost reactivat în calitate de colaborator cu numele conspirativ „Panţuru Viorel” deoarece, cităm: „în rândul cadrelor didactice din Grupul Şcolar CSH se impune completarea reţelei informative...”. Din această perioadă există mai multe documente care atestă, direct sau indirect,  activitatea de colaborator al lui „Panţuru Viorel”. Există o notă informativă din 25.04. 1974 în care sursa informează că una din persoanele vizate de Securitate, un bărbat,  „a fost internat şi operat... şi că este în concediu medical”.

Sunt apoi trei documente din care reiese că organele de securitate ale statului erau extrem de încântate de munca sursei „Panţuru Viorel”.

Într-unul din documente, denumit „Caracterizarea activităţii informatorului Panţuru Viorel pe timpul stagiului militar”, datată 20.09.1975 se spune că acesta a colaborat cu organele de contrainformaţii militare în timpul stagiului militar din Şcoala Militară de Ofiţeri de Rezervă nr. 1 Bucureşti. „În această perioadă el (Panţuru Viorel – n.n.) a desfăşurat o activitate informativă utilă, semnalând la timp deficienţele din evidenţa, păstrarea şi paza documentelor secrete, armamentului,  muniţiei şi substanţelor toxice de luptă, a informat despre comentariile ce se purtau cu privire la evenimentele interne şi exerne, aspecte negative care au influenţat starea de spirit...a unităţii”, se arată în documentul fostei Securităţi.

Într-un alt înscris din 1977,  tot o caracterizare, securistul „de servici” scria despre sursa „Panţuru Viorel”  că, cităm, „pe perioada cât a activat ca informator a desfăşurat o activitate utilă organelor noastre furnizându-ne materiale valoroase în legătură cu starea de spirit din cadrul Gr. Şcolar C.S.H., cât şi despre elementele din S.I.G. (n.n. – supravegherea informativă generală) şi baza de lucru.

Propunere de promovare

Există şi o propunere de promovare pentru informatorul „Panţuru Viorel”. Pentru că a furnizat materiale informative de valoare, ofiţerul de legătură al sursei „Panţuru Viorel” propune trecerea acestuia din categoria colaboratorilor în cea a informatorilor.

Racolări la chef

Mircea Moloţ îşi aminteşte din acea perioadă de un singur episod în care a avut contact cu o persoană care lucra la Securitate: „Era pe vremea când eram un tânăr profesor. Organizam petreceri la mine acasă şi la una din acestea a venit un bărbat care mi-a spus că lucrează la Securitate şi m-a tot învăluit cu poveşti. L-am reîntâlnit pe bărbat după câteva zile în biroul directorului liceului. Venise cu propunerea-ameninţare pentru mine de a da relaţii despre un coleg”, spune oficialul hunedorean.

Reacţie

Dezvăluirile lui Mircea Moloţ, vin la doar o zi după ce istoricul Marius Oprea a declarat la Deva, într-o conferinţă de presă,  că preşedintele Consiliului judeţean Hunedoara este un fost informator al Securităţii.

LEGISLAŢIE

Cespune  articolul  5 din Legea 187/1999,   privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică ?

"ART. 5. Prin poliţie politică se inţelege toate acele structuri ale securitatii, create pentru instaurarea si mentinerea puterii totalitar-comuniste, precum si pentru suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
(2) Este agent al organelor de securitate, ca politie politica, in sensul prezentei legi, orice persoana care a indeplinit calitatea de lucrator operativ, inclusiv acoperit, al organelor de securitate in perioada 1945-1989.
(3) Este colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, in sensul prezentei legi, persoana care:
a) a fost retribuita sau recompensata in alt mod pentru activitatea desfasurata in aceasta calitate;
b) a fost detinator de locuinta conspirativa sau de casa de intalnire;
c) a fost rezident al securitatii, in sensul prezentei legi;
d) orice alta persoana care a dat informatii securitatii, prin care s-a adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Informatiile cuprinse in declaratiile date in timpul anchetei de catre persoana retinuta sau arestata pentru motive politice privind cauza pentru care a fost cercetata, judecata si condamnata nu fac obiectul acestei prevederi.
(4) Se considera colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, si persoana care a transmis sau a inlesnit transmiterea de informatii, note, rapoarte sau alte acte, prin care se denuntau activitatea sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, de natura sa aduca atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
(5) Sunt asimilati colaboratorilor prevazuti la alin. (3) persoanele care au avut competente decizionale, juridice ori politice sau care prin abuz de putere politica au luat decizii la nivel central sau local, cu privire la activitatea securitatii sau cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist.
(6) Implicarea in activitatea de politie politica a persoanelor prevazute la art. 2 se stabileste pe baza datelor, probelor si indiciilor existente in dosarele care fac obiectul cercetarii, precum si prin orice inscrisuri prezentate de orice persoana interesata in cazul lipsei, alterarii sau descompletarii dosarului."