PRIMARI PE VIAŢĂ, SERIAL adevarul.ro: Decanul primarilor hunedoreni, şef peste cel mai sărac oraş din ţară

Ilie Botgros este cel mai longeviv primar din judeţul Hunedoara şi în ciuda faptului că „păstoreşte” cea mai săracă localitate din judeţ, primul oraş ameninţat de faliment din ţară,  se bucură de 20 de ani încoace de încrederea concetăţenilor săi.

Edilul şef al oraşului Aninoasa, fostă localitate minieră, are câteva proiecte importante pentru comunitate, realizate pe bani puţini în cele cinci mandate, iar acest lucru a contat în ochii alegătorilor. Deşi oraşul se zbate în sărăcie, mai ales după închiderea minei, iar administraţia locală a fost la un pas de a-şi declara falimentul, Ilie Botgros are un plan de a iesi din criză şi vede o localitate înfloritoare peste câţiva ani.

Nici integrarea în Uniunea Europeană n-a adus bogăţia în localitate pentru că este o comunitate micuţă, iar proiectele mari ar trebui confinanţate de la buget şi nu sunt bani. „Ne-am asociat cu Vulcanul (n.r. localitatea învecinată). Este singura şansă să accesăm proiecte europene. Până acum am făcut împreună serviciul de slaubritate şi mai avem prouecte comune. Mandatele au fost la fel şi după ce am intrat în UE”, susţine primarul.

Cronica unui declin

Declinul localităţii a început în 2006, când Explotarea Minieră a fost închisă, iar bugetul local a rămas fără principalul contribuabil, adică fără 22 de miliarde de lei vechi anual. Puţinii agenţi economici din Aninoasa nu pot compensa prin dările lor suma pierdută. În Aninoasa există câţiva investitori de nivel mediu, care asigură 1650 de locuri de muncă stabile, pe durată nedeterminată, însă numărul lor este insuficient comparativ cu necesităţile. La un loc, impozitul plătit la bugetul local este neîndestulător.

„Am avut buget mic după închiderea minei dar am reuşit să aducem gazul metan, apă. Cel mai important pentru oameni a fost că am terminat cele 5 blocuri începute de comunişti dar neterminate şi am mai făcut alte două. Am reabilitat şcolile care erau vechi şi periculoase, iar acest lucru s-a văzut. În plus secretul meu ca primar este că nu ţin cont de audienţe. Ies pe teren să vorbesc cu oamenii şi merg la ei ori de câţte ori este nevoie. N-am de ce să mă ascund de ei chiar dacă avem multe nevoi. Le explic cum stau lucrurile şi oamenii înţeleg”, explică Ilie Botgros.

Muzeul subteran al mineritului

Un alt punct important care a contribuit la alegerea lui Botgros pentru al cincilea mandat de primar a fost reabilitarea singurului pod care lega oraşul de restul lumii. Localitatea risca să rămână izolată din cauza podului care se putea prăbuşi în orice moment. După zece ani de stat pe la uşile ministrilor şi a altor oficiali, primarul a reuşit să obţină fondurile şi să se apuce de reparaţii care ar trebui să se finalizeze anul acesta. Ilie Borgros spune că mai vrea un mandat pentru a-şi duce la bun sfârşit toate planurile.

Are un proiect care vizează dezvoltarea localităţii pentur care a primit şi finanţare. Daca-l va finaliza este aproape sigur că va prinde încă patru ani în fruntea localităţii. Cu finanţare nerambursabilă de la Banca Mondială s-a început realizarea unui muzeu subteran al mineritului, unic în Europa dar şi un imens parc de distracţii. Lucrările deja au început şi se vor finaliza peste aproximativ doi ani.

MUZEU ÎN SUBTERAN

“Această mina ar putea vorbi despre istoria mineritului din momentul începerii exploatării şi până în 2006, data la care s-a închis oficial. În subteran, pe galeria Aninoasa-Piscu, lungă de 800 de metri, vor fi amenajate încăperi cu utilaje şi dovezi ale existenţei exploatării cărbunelui din întreaga ţară”, a declarat primarul Ilie Botgros.

Muzeul subteran se va întinde pe o suprafaţă de doua hectare, iar atunci când vor intra în subteran pentru a vizita muzeul, turiştii vor avea parte de condiţii identice, ca şi cum ar munci în mină. Vizitatorii vor primi salopete, căşti şi lămpaşe, iar transportul se va face cu vagoneţi. Proiectul va mai include, pe lângă perimetrul minier, şi o parte a localităţii, unde se va amenaja un parc de distracţii pe o suprafaţă de 10-15 hectare.