Sanda Cârciumaru, medicul care s-a aventurat în riscurile profesiei

Sanda Cârciumaru

Şefa secţiei de epidemiologie din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara a fost prezentă, de-a lungul activităţii sale, în focare de febră tifoidă, trichineloză, hepatită, scarlatină şi rujeolă.

PROFIL
Născută. 5.04.1953, Hunedoara
Studii. Facultatea de Medicină Timişoara, specializarea boli infecţioase-epidemiologie
Experienţă. profesională: Medic epidemiolog din anul 1985 până în prezent
Familie. Căsătorită, doi copii

În perioada anilor ’70, mulţi tineri au fost cuprinşi de febra „medicinală”. Numărul absolvenţilor care alegeau medicina pentru continuarea studiilor, după terminarea liceului, era de la an la an tot mai mare. Curentul a prins-o şi pe Sanda Cârciumaru. „Nu am avut pe nimeni în familie care să lucreze sau să ştie prea multe despre acest domeniu. Majoritatea colegilor mei vroiau să meargă la Facultatea de Medicină. Terminând un profil real, am făcut şi eu la fel”, a spus hunedoreanca. La decizia sa a contribuit şi faptul că cererea de medici, la nivel naţional, era considerabilă. Visa la ,,o viaţă la ţară, lângă patul bolnavului”. A făcut medicina cu mare pasiune, însă nu a reuşit să ajungă să profeseze acolo unde i-ar fi plăcut. „Mi-am dorit să lucrez în domeniul bolilor infecţioase. În acea vreme, antibioticele erau în plină floare, iar rezultatele obţinute erau spectaculoase”, a spus medicul. Din cauză că filiera infecţioaselor era mai puţin accesibilă, Sanda Cârciumaru a mers pe epidemiologie. Partea pozitivă a constat în faptul că a reuşit să obţină mai mult timp liber decât alţi colegi de-ai săi. În general, un medic îşi petrece 80 la sută din timp în spital, însă un epidemiolog îşi permite ca, după opt ore de lucru, să îşi închidă  biroul.

A ajuns din medic pacient
De-a lungul activităţii sale, Sanda Cârciumaru s-a  aflat în mijlocul focarelor de infecţie din judeţul Hunedoara. Cel mai periculos a fost cel de febră tifoidă, înregistrat în perioada anului 1988. Valea Jiului a fost cea mai afectată zonă, din cauza sărăciei, condiţiilor scăzute de trai, condiţiilor sanitare şi de locuit, dar şi a educaţiei primare.
A avut de-a face şi cu epidemii de trichineloză, hepatită şi scarlatină. De la copiii diagnosticaţi cu rujeolă a luat chiar streptococ şi stafilococ. Nu a scăpat nici de virusul AH1N1. „Am contactat noua gripă la finalul anului trecut, când vaccinul încă nu ajunsese la noi în judeţ. Am fost prezentă în focarele din şcoli şi acolo m-am îmbolnăvit. După două săptămâni de tratament şi izolare la domiciliu, mi-am revenit complet”, a adăugat epidemiologul. Faptul că a devenit din medic pacient a învăţat-o să fie mult mai strictă cu regulile şi recomandările medicale pe care le împărtăşeşte celor din jurul său.
În plus, a învăţat că un medic care lucrează în epidemiologie şi boli infecţioase trebuie să fie mai „om” decât în alte ramuri ale sănătăţii. Totul pentru că, aici, pacienţii sunt cei mai necăjiţi şi neîngrijiţi oameni, persoane care poate nu-şi permit să se spele, zilnic, cu săpun pe mâini.

Întrebări şi răspunsuri

Dacă aţi avea posibilitatea să daţi timpul înapoi, aţi mai alege epidemiologia?
Nu, m-aş gândi de două ori înainte de a fi sigură pe specializarea aleasă. Dacă, într-adevăr, aş avea ocazia, aş merge poate chiar pe partea de uman. Mi-ar fi plăcut mult să termin filologia şi să studiez limbi străine.

Care este diferenţa dintre sistemul medical din anii ’80 şi cel prezent?
Atunci ni se cerea să facem multe lucruri, fără ca cei care dădeau ordine să ştie ce înseamnă munca în teritoriu şi dotările necesare. Acum, cuvântul de ordine este colaborarea, de la nivel central la local şi invers.

Ce-i place
„Îmi plac copiii, muzica şi limbile străine. În ceea ce priveşte cea de a doua pasiune precizată, menţionez că sunt atrasă de muzica romantică şi clasică”, a spus Sanda

Ce nu-i place
„Nu-mi plac oamenii obraznici, nesimţiţi, cei cu tupeu, pentru care doar banul contează, cei care pun bunăstarea materială deasupra bunăstrării culturale”, a spus Sanda.