Teodora Topor, fata care aduce îmbrăţişările
0
Tânăra este cea care a lansat la Hunedoara evenimentul „Free Hugs” şi a dus oraşul pe locul unu în topul naţional, după numărul de participanţi.
PROFIL
Născută: 05.01.1990, Hunedoara
Educaţie: studentă la Universitatea de Vest, Timişoara – Facultatea de Litere
Familie: singură la părinţi
Prima oară a auzit şi a văzut ce e cu „moda” asta a îmbrăţişărilor gratuite în 1 Decembrie 2008 când, împreună cu un amic, a mers să celebreze Ziua Naţională la Alba-Iulia. „La întoarcere am fost opriţi de un grup de copii care ne-au întrebat dacă nu vrem o îmbrăţişare gratuită. Am fost atât de surprinsă, încât i-am întrebat dacă nu glumesc”, a povestit râzând Teo.
Adolescentei, care atunci era în clasa a XII-a şi făcea voluntariat coordonând trupa de dans a Colegiului Naţional „Iancu de Hunedoara”, i-a plăcut aşa de mult ideea că imediat s-a gândit cum ar putea să organizeze şi ea un eveniment similar la Hunedoara.

Voluntar pentru „Lume bună”
„Am descoperit pe internet că, la nivel naţional, toată acţiunea asta cu îmbrăţişări gratuite era coordonată de organizaţia «Lume bună», din Bucureşti. L-am contactat pe reprezentantul acesteia, Mihail Muşat, am devenit voluntar în cadrul asociaţiei, iar el m-a sprijinit pe partea de relaţionare cu autorităţile locale, pentru că eu nu ştiam ce trebuie să fac”, a menţionat Teodora.
Ardea de nerăbdare să pună la cale ziua „Free Hugs” (n.r. „Îmbrăţişări gratuite”), dar a fost nevoită să aştepte până în 20 mai, când organizaţia „Lume Bună” avea programată o acţiune de amploare, în 111 oraşe din toată ţara.
Între timp şi-a anunţat prietenii, a dat sfară-n ţară prin intermediul messengerului şi al internetului, iar Primăria Hunedoara a devenit partener în acest proiect, anunţând elevii de la toate cele cinci licee din oraş că sunt aşteptaţi să se implice în derularea evenimentului. Cu câteva zile înainte de momentul stabilit, Teo a reunit la ea acasă, într-un apartament de bloc, aproape 60 de tineri, iar ulterior s-au întâlnit din nou pentru ultimele pregătiri la Casa de Cultură.

Hunedoara, locul I pe ţară
„Nu am avut bani, aşa că a trebuit să ne descurcăm cum am putut: am renunţat să mai imprimăm tricouri şi am făcut decoraţiunile manual, după ce ne-am pictat palmele cu culori, şi ne-am îmbrăţişat unul pe altul”, îşi aminteşte Teodora.
Au pictat pancarte, iar în ziua stabilită peste 200 de copii şi adolescenţi s-au reunit în centrul oraşului, de unde s-au răspândit în cele patru puncte cardinale. Timp de peste patru ore au îmbrăţişat sute de hunedoreni, au oprit şoferii în trafic şi le-au oferit îmbrăţişări, fără ca vreunul să se supere, şi i-au surprins la modul cel mai plăcut pe oamenii aflaţi pe străzile oraşului: aşa ceva la Hunedoara nu se mai întâmplase niciodată.

Întrebări şi răspunsuri
De ce crezi că au fost aşa de receptivi tinerii?
Noi am fost primii pe ţară, după numărul neoficial de participanţi, depăşind chiar şi Bucureştiul, iar asta cred că s-a întâmplat pentru că tinerii doresc foarte mult să se implice.
Care a fost cel mai frumos moment?
Acela în care o bătrânică a început să plângă şi ne-a spus că nu a crezut că tinerii hunedoreni mai sunt capabili de lucruri atât de frumoase.
Nu ţi-a fost teamă de un eşec?
De la început ne-a fost frică să nu râdă oamenii de noi. Nu am fost prea optimişti, dar totul a fost peste aşteptări. Anul ăsta mă întorc de la Timişoara şi vom organiza a doua ediţie.

Ce-i place
Teodora e pasionată de antropologie şi spune că vrea neapărat să facă studii masterale în acest domeniu, îi plac copiii, oamenii care zâmbesc, e pasionată de dans şi de limba şi literatura română.
Ce nu-i place
„Că s-ar putea organiza o mulţime de activităţi de tineret sau voluntariat, puţin sau deloc costisitoare, dar nu există suficiente informaţii referitor la potenţialele surse de finanţare”, a declarat hunedoreanca.
