Tibor Fazakas, promotorul op-art în România

Tibor Fazakas

Membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Tibor Fazakas şi-a dedicat viaţa curentului op-art şi elevilor pe care i-a educat în spiritul artei.

PROFIL
Născut: 17.04.1946, Satu Nou, Braşov
Educaţie: Facultatea de Arte Plastice, Cluj-Napoca, studii universitare în completare, la Bucureşti
Experienţă: peste 40 de ani
Familie: căsătorit, doi copii, trei nepoţi

Hunedoreanul Tibor Fazakas s-a născut în judeţul Braşov, dar şi-a făcut studiile liceale la Târgu-Mureş, la îndemnul unui dascăl care îi descoperise talentul pentru grafică şi pictură. „Nu erau multe şcoli de artă pe atunci: doar la Cluj, Iaşi şi Timişoara, în timp ce la Târgu-Mureş era o singură secţie, în limba maghiară, la care învăţa şi un român din Reghin”, a spus Tibor.
Despre anii petrecuţi în Mureş, artistul spune că au fost cei mai frumoşi: îşi aminteşte de dormitoarele uriaşe, în care erau cazaţi câte 30 de elevi, dar şi de libertatea pe care o avea, de ieşirile în Vikend, escapadele nocturne peste pervaz, pentru a merge la film, ori atmosfera din Muzeul de Artă sau Biserica Franciscană.
La Institutul Pedagogic al Facultăţii de Arte Plastice din Cluj-Napoca a terminat ca şef de promoţie, iar apoi a învăţat alţi patru ani, pentru a-şi completa studiile universitare, la Bucureşti.

Inspirat de Vasarely
Era la liceu când a ajuns pentru prima oară la Hunedoara, deşi nu bănuia pe atunci că acesta avea să fie oraşul în care se va stabili pentru totdeauna. „Mergeam câte două săptămâni în practică prin ţară, iar cum eram pasionaţi de schiţe şi crochiuri, ne pozam unul altuia. Nu era o vacanţă din care să nu mă întorc la şcoală cu cel puţin 200 de lucrări”, a povestit artistul. De op-art s-a îndrăgostit după ce a văzut un album al artistului francez de origine maghiară Victor Vasarely. „Îmi plăcea şi peisajul, şi portretul, dar eu sunt foarte meticulos; mă legam aşa de tare de realitate, că aproape ajungeam la fotografie. Însă întotdeauna am crezut că arta însemnă nu numai talent, ci mai ales transpiraţie şi, fiind în căutarea unei amprente proprii, am descoperit op-art (n.r. arta optică)”, a explicat artistul. „Asta este!”, şi-a spus Tibor Fazakas: găsise stilul pe care-l căutase şi care l-a făcut ulterior cunoscut.

Expoziţii în toată Europa
Din 1975, profesorul de desen a avut zeci de expoziţii în ţară, la Bucureşti, Târgu Mureş, Braşov, Covasna, Reşiţa şi Craiova, dar şi în Ungaria, Franţa, Germania sau Finlanda. Tot el este autorul unui album didactic care cuprinde 40 de portrete ale unor savanţi români şi maghiari, intitulat „Personalităţi de seamă ale ştiinţei”, toate realizări grafice pe hârtie specială.
Tibor a realizat şi alte câteva zeci de portrete ale unor poeţi, scriitori, istorici, muzicieni, şi compozitori români şi maghiari, dar are şi trei volume ilustrate: „Castelul Corvinilor”, „Cetatea Devei” şi „Cetatea Făgăraşului”, fiind coautor al volumului „Elemente de limbaj plastic”.

Întrebări şi răspunsuri

Ce înseamnă op-art?
Op-art este un curent al artei moderne bazat pe folosirea formelor geometrice şi a culorii, care provoacă efecte de mişcare şi iluzii optice, cel mai de seamă reprezentant al acestei direcţii fiind Victor Vasarely.

Aţi întâmpinat vreodată atitudini ostile, din cauza etniei dumneavoastră maghiare?
Dacă eşti ungur, ca să ieşi în evidenţă, trebuie să munceşti de două ori mai mult. Nu e vorba, la Hunedoara am avut printre români prieteni foarte buni, iar conflicte majore nu au fost niciodată.

Ce-i place
„Familia este cea mai mare bucurie a mea. Îmi place să citesc, pentru că la televizor, în afară de certuri şi politică nu ai ce vedea”, a mărturisit artistul.

Ce nu-i place
„Tineretul nu mai citeşte, nu are cultură generală şi copiii nu sunt respectuoşi. Mitologia greacă, de exemplu, le este străină, pe când eu eram familiarizat cu temele acestea încă din clasa a cincea.”