Dorin Cărăbeţ - arma lui de vânătoare are pene şi aripi

Hunedoreanul este unul din cei trei români cunoscuţi pentru activitatea lor de şoimari, adică de vânători care folosesc pe post de armă o pasăre de pradă.

PROFIL
NĂSCUT. 06 ianuarie 1975
EDUCAŢIE. Bacalaureat
EXPERIENŢĂ. Peste 20 de ani de şoimărit

Imaginaţi-vă următorul scenariu ! Simţiţi pe braţul îmbrăcat cu o mânuşă groasă de piele  încleştarea de oţel a ghiarelor unei păsări de pradă. Vietatea stă în aşteptare, simulând aproape perfect un spirit domestic. La un semnal secret, însă, pasărea se ridică furios în tăria cerului, după care plonjează letal peste iepurele de câmp abia zărit în aburii orizontului.

O dată terminată vânătoarea, „killerul” cu cioc aşteaptă cuminte lângă pradă; împotriva propriului instinct sălbatic de răpitor, pasărea  vă oferă captura.  E ceea ce Dorin Cărăbeţ practică sub denumirea de „şoimărit”,  o metodă de vânătoare neobişnuită.

Hunedoreanul este unul din cei trei români recunoscuţi pentru aptitudinile lor de şoimari. „Este o îndeletnicire care oficial a dispărut din România pe la 1800. Ea s-a transmis însă prin filoane difuze până în zilele noastre. Pentru că iubesc şoimăritul, am înfiinţat un ONG,  se numeşte Pelegrinus Deva, pentru că doresc să promovez legiferarea aceastui tip de vânătoare şi în România. Este singura care nu perturbă în nici un fel echilibrul natural”, precizează Dorin Cărăbeţ.

Hunedoreanul practică şoimăritul ca activitate didactică pentru popularizarea acestei activităţi la tinerii şcolari. El deţine o acvilă pe care cu ani în urmă a primit-o spre îngrijire de la nişte copii care au găsit-o în pădure. De câte ori este invitat, şoimarul hunedorean participă la gale de şoimărit în Spania, Ungaria sau Marea Britanie.

Cine este şeful?

Dorin Cărăbeţ a deprins şi meşteşugul dresării păsărilor de pradă, aparent o activitate fără de sfârşit, atât timp cât pasărea nu va recunoaşte niciodată omul ca stăpân. „Cine vrea să practice cu succes şoimăritul trebuie să înţeleagă un lucru esenţial: pasărea este şeful. Orice comportament brutal la dresaj,  refuzul de a împărţi vânatul cu ea, face ca, la prima dezlegare, pasărea să nu se mai întoarcă la stăpân. De fapt, în psihologia ei, pasărea de pradă are credinţa permanentă că ea este liderul, în timp ce omul este doar un partener secundar”, spune Dorin Cărăbeţ. 

El are la activ până acum  transformarea a 10 păsări de pradă în parteneri de vânătoare pentru om.  Şi încă o curiozitate. Şoimarul spune că  niciodată un animal perfect sănătos nu a căzut victimă unei păsări de pradă. „E o lege de fier care se numeşte  selecţie  naturală. Toate exemplarele de iepuri, porumbei,  căprioare, sau fazani  pe care păsările răpitoare le răpun au o problemă. Sunt fie bolnave, fie prea tinere sau prea bătrâne, sau au o problemă de alarmare privitor la inamicii lor naturali”, spune şoimarul.

Întrebări şi răspunsuri
Costă mult o pasăre de pradă?
Depinde. De exemplu, un exemplar matur de şoim polar se vinde pe piaţă cu circa 10.000 de euro.  Păsările răpitoare de la noi însă au preţuri modice.

Care este cea mai puternică pasăre de pradă?
Una din ele este acvila de stâncă. Ea poate ucide o vulpe sau un lup.

Aţi pierdut vreodată o pasăre?
Am pierdut câteva cu ani în urmă. Acum am în dotare un telemetru, un dispozitiv care mă informează unde se află pasărea mea pe o rază de 20 de kilometri.

Ce-i place
„Îmi place să fiu în natură şi să consider toate animalele parteneri cu care trebuie să împărţim lumea în folosul comun”, mărturiseşte Dorin Cărăbeţ.

Ce nu-i place
Cel mai mult îl deranjează situaţiile când goana după un câştig bănesc duce la distrugerea naturii, cu efecte dezastruoase iremediabile.