Ioan Şotîngă pune copiii în mişcare

Ioan Şotîngă

Ioan Şotîngă a ales să lucreze în învăţământ pentru că a vrut să păstreze tradiţia familiei. Tatăl său a fost profesor, iar dragostea pentru copii a moştenit-o şi el. Hunedoreanul lucrează ca învăţător de 35 de ani. Simultan, învaţă elevii de la Şcoala Generală „Sigismund Toduţă” din Simeria să danseze pe muzică populară.

PROFIL
Născut. 16.09.1955, sat Tâmpa, comuna Băceni
Studii. Liceul Pedagogic-Deva, Colegiul de Institutori-Timişoara, Facultatea de Psihologie, specializarea Ştiinţele Educaţiei, Universitatea „Vasile Goldiş“, Arad
Familie. Căsătorit, un băiat

„Toată viaţa am încercat să fac numele copiilor cu care am lucrat adevărate renume. Am vrut ca ei să fie apreciaţi pentru ceea ce ştiu să facă”, a declarat Ioan Şotîngă.  După terminarea studiilor gimnaziale s-a înscris la Liceul Pedagogic din Deva şi l-a avut drept coleg pe cunoscutul  solist vocal de folclor muzical Drăgan Muntean.

Pasionat de dansuri

În urmă cu 35 de ani a păşit pentru prima dată în clasa întâi, însă nu ca  elev, ci ca învăţător. Şi-a ales o meserie dificilă, însă în egală măsură frumoasă. „Este fantastic de greu să lucrezi cu elevi din ciclul primar, dar când vezi paşii fiecăruia dintre ei, progresul înregistrat, ai o mulţumire sufletească care nu poate fi egalată cu nimic în lume”, a adăugat cadrul didactic.

Pentru ca menirea sa de a-i forma pe cei din jur să fie completă, Ioan Şotîngă nu s-a limitat la activitatea din domeniul educaţional şi s-a apucat de dansuri. A făcut parte timp de 15 ani din Ansamblul Sarmizegetusa. Tot ce a învăţat ca dansator a transmis, la rândul lui, copiilor, întrucât ulterior şi-a format propria echipă de dansuri. În prezent, lucrează cu Ansamblul „Flori Mureşene”, care a luat fiinţă în anul 2003 şi care include aproximativ 30 de copii la grupa mare şi 60 de prichindei la grupa mică.

Acesta a dus numele oraşului Simeria, implicit al judeţului Hunedoara, în diverse ţări, printre care Turcia, Serbia, Polonia, Italia, unde au avut loc numeroase festivaluri  internaţionale de muzică şi dansuri populare. „Dacă începi să instruieşti un copil de la o vârstă fragedă, cu siguranţă va prinde o dragoste faţă de folclor de care nu se va îndepărta niciodată”, a adăugat hunedoreanul.

Urmează Oltenia şi Moldova

Cu toate că este specialist în dansuri specifice zonei Transilvaniei, Ioan Şotîngă nu ezită să abordeze şi alte genuri folclorice. Pe lângă suita din Banat şi învârtita de la Orăştie, îşi învaţă copiii să se mişte şi ca în Braşov şi Făgăraş. Singurele zone pe care nu le-a tratat încă vizează sudul ţării şi Moldova. „Nu am costume specifice acestor regiuni, însă asta nu înseamnă că pe viitor nu voi aborda dansuri populare şi din acele părţi”, a spus învăţătorul.

Întrebări şi răspunsuri
Ce este mai greu: să pui pixul în mâna unui copil sau să îl înveţi să danseze?

Să mişti piciorul unui copil este la fel de greu ca atunci când trebuie să-i mişti mâna, să-l înveţi să scrie. Ambele aspecte sunt însă recompensate de mulţumirea pe care o vezi pe chipul  lui când vine la cursuri.

Ce mesaj transmiteţi peste hotare atunci când aveţi turnee?
Fiecare copil este conştient de statutul pe care-l are, de mesajul pe care-l transmite, adică de autenticitatea tradiţiei, forţă, dinamism, culoare şi propria pasiune.

Care este cel mai important loc în care aţi dus tradiţia românească?
Pe ruinele cetăţii Troia, din Turcia actuală. Nu poţi descrie în cuvinte ce înseamnă să te mişti pe ritmuri populare printre ruinele încărcate de istorie.

Ce-i place
„Îmi place fotbalul, de mic am fost talentat la acest capitol. De asemenea, îmi place să citesc şi să ascult muzică atunci când timpul îmi permite”, a spus Ioan Şotîngă.

Ce nu-i place
„Nu-mi place competiţia surdă din învăţământ, atenuată tot mai mult în ultimul timp. Nu-mi plac oamenii răi şi relaţiile viciate, ce tind spre noncolaborare, individualism”, a explicat Ioan Şotîngă.