FOTO Imaginile neştiute ale Hunedoarei din anii 1960. Cum se prezenta oraşul într-un album rătăcit în arhive
0
Primăria Hunedoara păstrează în arhive un album de fotografii în care este prezentat municipiul, aşa cum arăta în anii 1960 – 1970. Imaginile rare înfăţişează Hunedoara într-o perioadă de vârf în ce priveşte dezvoltarea infrastructurii ei.
Anii 1960 – 1970, din care datează imaginile păstrate în arhivele primăriei, au reprezentat una dintre cele mai înfloritoare perioade din istoria municipiului. Statul român a investit masiv în centrul industrial de la Hunedoara, iar oraşul care a ajuns treptat să aibă o populaţie de peste 80.000 de locuitori a profitat din plin de extinderea combinatului siderurgic.
Hunedoara avea în anii 1970 peste 90 de kilometri de străzi, din care peste 50 de kilometri erau asfaltate, 80 de kilometri de iluminat electric şi 43 de kilometri de canalizare. Trotuarele municipiului se întindeau pe o suprafaţă de peste 610.000 de metri pătraţi, iar zonele verzi şi parcurile ocupau 160 de hectare. Au fost plantaţi 56.000 de pomi, 468.000 de arbuşti ornamentali şi 284.000 de trandafiri, la care se adăugau anual, alte câteva sute de mii de tulpine de flori, potrivit autorilor volumului „Combinatul Siderurgic Hunedoara”, publicat în 1974 de Editura pentru Turism.
Cum s-a dezvoltat municipiul
În anii 1960 – 1970, în Hunedoara au mai fost construite 15 grădiniţe, opt noi şcoli generale, două grupuri şcolare (sanitar şi profesional), primul fiind dotat cu internat, clubul Siderurgistrul cu Popicăria, clubul Constructorul cu terenuri de tenis şi sala de gimnastică, sala Studio, spitalul municipal şi policlinica (ambele în 1968).
Reţeaua sanitară a Hunedoarei avea 17 circumscripţii pentru municipiu şi opt care deserveau combinatul. În 1960 a fost dat în folosinţă Stadionul Corvinul, construit pe o suprafaţă de 62.000 de metri pătraţi, cu secţii de fotbal, volei, rugbi, baschet, atletism.
În 1964, a fost inaugurat lacul de acumulare Cinciş, întins pe o suprafaţă de 260 de hectare, unde exista o bază nautică, un camping, un ştrand, iar celor care ajungeau aici le erau puse la dispoziţie două vapoare şi 80 de ambarcaţiuni de mici dimensiuni, pentru agrement.
O zonă din Pădurea Chizid a fost transformată în acea vreme în parc natural şi loc de agrement, scriau autorii volumului „Combinatul Siderurgic Hunedoara”, publicat în 1974.
Vă recomandăm şi:
Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român. A fost numit „atletul lui Hristos”, de Papa Calixt al III-lea, pentru modul în care armatele sale au apărat lumea creştină de invaziile otomanilor, iar adversarul său cel mai de temut, Mehmed al doilea Cuceritorul, a spus, la moartea voievodului, că „lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om”.
Cea mai mare tragedie aviatică petrecută pe raza judeţului Hunedoara a avut loc în 23 august 1940. Au murit 11 pasageri ai unui avion care transporta 20 de oameni şi care s-a prăbuşit în Munţii Apuseni, din cauza unor defecţiuni tehnice şi a vremii nefavorabile. Moţii din satele din nordul Hunedoarei au sărit în ajutor răniţilor.
În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.
Hunedoara era înfăţişată, în presa locală a anului 1990, încercând să se refacă după anii în care a fost nevoită să suporte sărăcia, lipsurile şi nedreptăţile din comunism. Ziarele relatau despre problemele sociale ale comunităţii, despre lipsa alimentelor şi a mărfurilor din magazine sau despre cozile din faţa acestora. Viitorul apropiat rămânea însă cenuşiu: şomajul şi prăbuşirea industriei urmau să lovească greu în economia judeţului.
Se încarcă comentariile...
