Fenomenul creat în jurul Lacului Cinciş care a transformat profund întregul ţinut VIDEO
0
Lacul Cinciş a adus transformări radicale întregului ţinut din jurul acestuia, în cele şase decenii de la înfiinţare.
Au trecut şase decenii de la amenajarea Lacului Cinciş, în vecinătatea municipiului Hunedoara, iar în acest timp ţinuturile sale traversate în trecut de râul Cerna au trecut prin transformări profunde.
GALERIE FOTO - LACUL CINCIŞ ÎNAINTE DE 1989
VIDEO - LACUL CINCIŞ, IMAGINI AERIENE
Imaginile „de epocă” realizate la începutul anilor ´60, când lacul de acumulare se afla în primii săi ani de existenţă, îl înfăţişau înconjurat de dealurile acoperite doar parţial de pădure, pe care localnicii încă îşi puteau paşte vitele şi oile.
În deceniile următoare, mai multe sate din zona Cincişului au dispărut: unele brutal, încă din primii ani ai construcţiei barajului, părăsite de localnicii strămutaţi în noul sat Cinciş – Cerna, pentru ca vetrele lor să rămână sub ape; altele, rămase pe maluri şi pe crestele din jurul noului lac, într-un ritm mai lent, din cauza migraţiei oamenilor spre noul centru siderurgic Hunedoara.
Fenomenul depopulării aşezărilor din jurul Cinişului a avut urmări pozitive asupra mediului.
Lacul Cinciş. VIDEO: ADEVĂRUL
Pe malul nordic al apei, locul vechilor sate dispărute, al livezilor şi păşunilor lor a fost luat de pădurea care acoperă complet versanţii.
Pe ţărmul opus, mai accesibil datorită şoselei Hunedoara – Topliţa, pădurea câştigă teren în zonele abrupte, însă o fac şi oamenii, care în ultimele trei decenii au ridicat aici zeci de case de locuit şi vacanţă şi pensiuni.
Şi aici însă multe dealuri golaşe, folosite în trecut de amatorii de excursii cu cortul au lăsat loc pădurii.
Barajul construit în timp record
Barajul Lacului Cinciş a fost construit în timp record la începutul anilor ´60, într-o vreme în care combinatul siderurgic din Hunedoara, pe care urma să îl deservească, se afla în plină dezvoltare, fiind unul dintre cele mai mari din sud-estul Europei.
Lacul de acumulare Cinciş are o întindere de peste 250 de hectare şi o capacitate de aproape 30 de milioane de metri cubi de apă şi a înghiţit în anii ´60 vetrele satelor Cinciş, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni, aşezări vechi din Ţinutul Pădurenilor, cu o istorie de peste jumătate de mileniu, unele păstrătoare ale unor vestigii antice.
Imagine de la construcţia Lacului Cinciş. Scînteia.
Barajul Lacului Cinciş, considerat un baraj de importanţă deosebită, a fost construit în numai 14 luni, în perioada 1962 - 1963, şi inaugurat în 1964. Structura sa este din beton, având grosimea la bază de 14 metri şi la coronament de 4,5 metri şi un volum total de 43,5 milioane de metri cubi. Are forma unui arc care leagă doi versanţi, o lungime de 221 de metri şi o înăţime de 48 de metri, ridicându-se la circa 300 de metri deasupra nivelului mării.
Pădurile ocupă o mare suprafaţă din jurul Lacului Cinciş. ADEVĂRUL
Sate înghiţite de ape şi depopulate
Construcţia barajului Cinciş a dus la dispariţia a cinci sate din Ţinutul Pădurenilor, aflate pe valea râului Cerna. Localnicii au fost strămutaţi, iar peste 100 de case, împreună cu bisericile, şcolile şi cimitirele din vechile aşezări au ajuns sub ape. Cele mai multe dintre clădiri au fost demolate, iar sătenii au fost mutaţi pe deal, unde şi-au ridicat case noi. Şi mormintele au fost mutate pe deal, la Cinciş - Cerna, însă multe au rămas sub lac. Ruinele a două biserici, una ortodoxă şi cealaltă romano-catolică au rămas abandonate în coada lacului Cinciş. A treia biserică, veche din vremea Huniazilor, a fost demolată, înainte ca locul să fie înghiţit de ape, chiar dacă localnicii s-au opus distrugerii acesteia.
Lacul Cinciş. ADEVĂRUL
Nu doar oamenii din localităţile strămutate din valea Cernei au fost afectaţi de noua amenajare hidrografică. Pe crestele dealurilor care înconjoară lacul, mai multe sate au rămas aproape pustii, una dintre cauze fiind lipsa drumurilor de acces şi a investiţiilor menite să transforme aşezările într-unele „viabile” – potrivit clasificării de care s-au bucurat o parte din satele României în timpul regimului Ceauşescu. Pădurea a înghiţit aproape complet satele Mosoru, Ţaţa, Mladin, Tătăuş, Curpenii Silvaşului şi Valea Tâlharilor. Deşi se află la mai puţin de 20 de kilometri de Hunedoara, unele cătune mai sunt locuite de câte-o familie, în timp ce altele au fost complet abandonate.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
