Dosarul retrocedării celor 10.000 de hectare din Retezat unor austriece, blocat după 13 ani de lipsa unei semnături
0
Procesul retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare de teren în Masivul Retezat către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy a ajuns în blocaj, din cauza unei omisiuni.
Lipsa unei semnături a „aruncat în aer” dosarul uneia dintre cele mai controversate retrocedări de terenuri din România.
Tenebrele castelului Nopcsa. Locul plin de secrete întunecoase trece prin mari transformări VIDEO
Cauza a rămas suspendată la Tribunalul Hunedoara, care judecă recursul în dosarul în care presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy au fost reclamaţi de Academia Română că au intrat ilegal în proprietatea a circa 10.000 de hectare de teren în Retezat.
Procesul în care Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy a început în 2009, la instanţa din Haţeg, iar în august 2020 magistraţi au stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.
La primul termen al recursului, magistraţii Tribunalului Hunedoara au observat că un exemplar al sentinţei date de Judecătoria Haţeg, la judecarea cauzei pe fond, nu a fost semnat de magistratul care a pronunţat-o, deşi minuta şi exemplarul aflat în mapa de şedinţe au fost semnate.
Judecarea cauzei a fost suspendată, iar dosarul a fost trimis la arhivă. „Dosarul se depune la arhiva instanţei, cauza urmând a fi repusă pe rol la stăruinţa părţii interesate”, se arăta în hotărâre.
Astfel, un alt proces a început la instanţele din Hunedoara, în care Academia Română şi Ministerul Finanţelor au solicitat îndreptarea erorii.
„Doamna judecător a învederat că a semnat ambele exemplare ale hotărârii, însă nu poate explica lipsa celui de-al doilea exemplar semnat”, se arăta într-o notă telefonică depusă la dosar, ca urmare a audierii magistratei din Haţeg.
Atât Judecătoria Hunedoara, pe fond, cât şi Tribunalul Hunedoara au respins cererile Academiei şi statului român de îndreptare a erorii materiale,
Între timp, un alt proces în care statul român a solicitat anularea unuia dintre titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy a început la Judecătoria Petroşani. Sunt vizate aproape 800 de hectare pe care Maria Kendeffy, prin reprezentanţii ei, le-au obţinut printr-o cerere depusă în 2005 la Primăria Petrila.
Judecătoria Haţeg a anulat titlurile de proprietate
În august 2020, Judecătoria Haţeg a stabilit că presupuşii moştenitori ai familiei nobiliare Kendeffy au obţinut ilegal peste 10.000 de hectare de teren în Masivul Retezat, în urma unor cereri de retrocedare soluţionate de autorităţile române în anul 2006.
Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul. Motivarea soluţiei pe fond în dosarul judecat din 2009 la Haţeg confirma ilegalităţile reclamate de Academia Română.
Pe scurt, în 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy (decedată în 2016, la vârsta de 96 de ani) şi fiica sa Pongracz Elisabeth (cetăţean austriac, care a obţinut cetăţenia română abia în 2009) au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus. Maria Kendeffy, presupusa noră a lui Gabor Kendeffy, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, însă fiica şi ginerele său Vilmos Pongracz s-au ocupat de cererile de restituire a suprafeţelor uriaşe din Retezat.
În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat. Cele două moştenitoare au primit peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele.
Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy.
Instanţa de fond a stabilit că presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale. Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate - se arată în dosar.
Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz, nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. A obţinut-o patru ani mai târziu. „Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate”, se arată în dosar.
Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond, potrivit minutei hotărârii, care nu a rămas definitivă.
Se încarcă comentariile...
