Cele mai înfiorătoare rămăşiţe miniere ale Hunedoarei. Cum a apărut lacul care nu se opreşte din creştere VIDEO
0
Timp de mai multe secole, Hunedoara a fost un centru minier şi metalurgic important în Transilvania. Rămăşiţele unora dintre vechile exploatări stârnesc controverse.
O plasă de funicular grea de câteva tone, care atârnă la zeci de metri deasupra caselor şi a unei şosele, un tunel vechi de peste un secol şi un lac de carieră care nu se opreşte din creştere se numără printre cele mai interesante locuri rămase în urma vechii industrii a Hunedoarei.
Castelele fastuoase ale grofilor, ruinate în goana românilor după mari comori dispărute VIDEO
Rămăşiţele funicularului de la Castelul Corvinilor
La sfârşitul secolului al XIX-lea, în jurul Hunedoarei se întindea o reţea vastă de funiculare. Instalaţiile de transport pe cablu aveau o lungime de peste 140 de kilometri, fiind cele mai lungi din Europa, şi asigurau alimentarea Uzinelor de Fier din Hunedoara cu materii prime (lemn, minereu de fier, piatră) provenite de la exploatările din Ţinutul Pădurenilor. Funicularul Vadu Dobrii - Govăjdia - Hunedoara avea peste 40 de kilometri. În anii ´90. funicularele au fost dezafectate.
Plasa funicularului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Au rămas doar structurile lor de beton, dar şi o plasă metalică de protecţie uriaşă, ancorată cu cabluri de oţel, întinsă pe mai mult de 200 de metri. Un capăt al plasei se află pe Dealul Sânpetru, lângă Castelul Corvinilor, iar celălalt pe ersantul opus, unde funcţionau în trecut staţia de funiculare din Uzinele de Fier şi vechea gară a oraşului.
Instalaţia pe deasupra căreia circulau funicularele cu minereu a fost ridicată în anii ´60 la peste 30 de metri deasupra râului Zlaşti şi a şoselei, şi cântăreşte mai mult de zece tone. După scoaterea din folosinţă, nu a putut fi demontată, din cauza pericolului pe care l-ar fi reprezentat prăbuşirea ei într-o zonă cu mai multe case.
Cablurile metalice de susţinere au ruginit, iar unii localnici au cerit demontarea acesteia. Alţi hunedoreni cred însă că plasa funicularelor a rămas o bucată din istoria zonei şi nu trebuie înlăturată. Unii au şi urcat pe aceasta, pentru a-i testa duritatea, expunându-se pericolului.
Rămăşiţele funicularului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Tunelul uitat, de 800 de metri
Calea ferată Hunedoara – Ghelari a fost construită în anul 1900, pentru a asigura transportul călătorilor şi a materiilor prime între satele din Ţinutul Pădurenilor şi Hunedoara.
În tunelul căii ferate a Hunedoarei. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
La sfârşitul anilor 2000 calea ferată minieră, lungă de circa 16 kilometri, a fost dezafectată, iar în urma ei au rămas mai multe monumente interesante. Locul care stârneşte fiori de pe traseul „mocăniţelor” (locomotive cu abur) este un tunel lung de aproape 800 de metri, care leagă Hunedoara de valea Govăjdiei.
Tunelul mocăniţei. ADEVĂRUL
Tunelul se află într-o zonă mai puţin accesibilă şi a fost ferit de distrugeri. În aproape 120 de ani de la construcţia lui, cărămizile cu care a fost izolat au rămas intacte, chiar dacă pe alocuri apa izvoarelor din munte s-a infiltrat în tavanul său. Traversarea lui reprezintă o adevărată aventură pentru localnici, iar la celălat capăt al tunelului, priveliştea văii Govâjdiei este impresionantă. Turiştii ajung în cel mai prăpăstios loc al traseului, deasupra unui defileu mărginit de stânci şi de o pădure sălbatică.
Intrarea în tunel. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Lacul apărut pe ruinele minei Teliuc
O călătorie printre rămăşiţele fostei mine de fier Teliuc se poate încheia tragic. În fostul perimetru al exploatării miniere din vecinătatea Hunedoarei, au rămas, mascate de vegetaţie, mai multe guri de aerisire şi puţuri de mină, adânci de zeci de metri, în care unii localnici au căzut şi şi-au pierdut viaţa, după ce nu le-au observat la timp. Fiori dă şi lacul format în urma inundării vechii cariere miniere din Teliuc, odată cu închiderea exploatăriilor de fier.
Ruinele minei Teliuc, inundate de lacul de carieră. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Cariera a fost inundată, împreună cu galeriile şi construcţiile industriale de la baza ei, iar cu timpul întinderea de apă a ajuns să măsoare peste 12 hectare şi o adâncime de peste 60 de metri. Nivelul tăului alimentat de izvoare subterane a crescut continuu cu circa un metru pe an, spun pescarii. Scăldatul în apă este interzis, pentru că pe fundul lacului şi se află foste galerii miniere care pot crea curenţi periculoşi.
Lacul Teliucului. ADEVĂRUL. VIDEO: Daniel Guţă
De asemenea, în ultimii ani au avut loc mai multe alunecări de teren şi surpări ale malurilor abrupte ale lacului. Localnicii se feresc, în general, să intre în apă, dar se mândresc cu capturile impresionante de peşte din tăul Teliucului.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO
Se încarcă comentariile...
