Stiri din Hunedoara

Membrii mai multor organizaţii ecologiste vor să blocheze şantierul din zona protejată a Parcului Naţional Retezat. Ecologiştii au instalat o tabără de rezistenţă la Câmpuşel, pe drumul naţional 66 A, care leagă judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin.

Cei 19 kilometri de şosea care urmează să fie construiţi în continuarea drumului naţional, prin Parcul Naţional Retezat, pentru a lega judeţele Hunedoara şi Caraş Severin, au fost transformaţi în scena protestelor organizate de cei care contestă utilitatea proiectului.

 Zeci de tineri protestează, încă de la sfârşitul săptămânii trecute, împotriva reluării lucrărilor la tronsonul respectiv, singurul rămas nefinalizat din proiectul şoselei de 110 kilometri dintre Uricani şi Băile Herculane, proiect început în urmă cu 11 ani. Ecologiştii au înfiinţat o tabără de rezistenţă în zona Câmpuşel din Masivul Retezat. Ei susţin că şoseaua care ar urma să tranziteze Parcul Naţional Retezat, printr-o zonă aproape virgină, ar duce la distrugerea ecosistemului. Unii dintre activişti au venit costumaţi în urşi şi, postaţi în mijlocul drumului, au afişat pancarte în care solicită ministrului mediului, Laszlo Borbely, oprirea lucrărilor de asfaltare.

Protest neautorizat

Deşi protestul nu este autorizat, ecologiştii spun că îşi vor continua acţiunile şi în zilele următoare. “Am blocat acest drum naţional, simbolic, pentru că nu vrem să lăsăm drujbele şi buldozerele să treacă”, a declarat Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, una dintre organizaţiile participante la protest. Păun a adăugat că, până în prezent, reprezentanţii Ministerului Mediului au refuzat invitaţia la dialog. „Aceasta pentru că şi-au dat seama că nu au argumente solide pentru a-şi susţine crima împotriva naturii. Noi însă vom continua protestul până când ministrul va decide stoparea construcţiei drumului”, a mai spus Gabriel Păun.

Ecologiştii au lansat şi o petiţie on-line în care cer salvarea zonei Domogled – Cerna din Parcul Naţional Retezat, afectată de lucrările de infrastructură, arie unde pot fi întâlnite cele mai sănătoase habitate naturale pentru urşi, lupi şi râşi din Europa. În schimb, reprezentanţii Primăriei Uricani, interesată direct de finalizarea tronsonului, susţin că noul drum ar echivala cu scoaterea zonei Văii Jiului din izolare. „Locuitorii oraşului îşi doresc această investiţie. Ea reprezintă o şansă imensă pentru un oraş afectat de sărăcie şi şomaj”, declară Marinela Bărzăune, consiliera primarului din Uricani. 

Potrivit conducerii Comisariatului Gărzii de Mediu Hunedoara, până în prezent Compania de Construcţii şi Căi Ferate-Drumuri şi Poduri Timişoara, cea care realizează proiectul de infrastructură, a respectat toate normele de mediu impuse. Lucrările sunt sistate din lipsa fondurilor. Costul celor 19 kilometri de drum a fost estimat, anul trecut, la 248 de milioane de lei.