Hunedoara: Dosarele X din curtea Direcţiei Veterinare
0
DSV Hunedoara a plătit către două firme 380.000 de lei din bani publici pentru utilarea unui laborator veterinar însă, a „uitat” să ridice şi marfa. Firmele au dat faliment, iar acum instituţia speră să se aleagă măcar cu ceva firimituri de la masa credală.
Direcţia Sanitar Veterinară (DSV) Hunedoara a elaborat ghidul perfect de risipire a banilor publici, după ce a plătit din fondurile instituţiei 3,8 miliarde de lei vechi, în anul 2005, pe echipamente şi aparatură medicală veterinară. Aceasta ar fi urmat să ajungă într-unul din laboratoarele instituţiei, însă conducerea DSV de atunci, prin deciziile pe care le-a parafat, a făcut în aşa fel încât să iasă în pagubă.
Cum se aruncă banii publici pe "fereastra" SRL-urilor
Istoricul afacerii păguboase începe în anul 2005, când DSV Hunedoara primeşte de la bugetul de stat o tranşă câteva miliarde de lei vechi pentru utilarea Laboratorului. Banii vin spre sfârşitul anului, iar conducerea de atunci prin directorul Marius Lăzărescu, directorul economic, Ioan Poenaru şi şeful de Laborator, doctorul Aurel Perian decid că trebuie să-i cheltuiască în grabă, astfel ca statul să nu-i ceară înapoi.
Invită mai multe firme de specialitate la o licitaţie, iar în urma selecţiei sunt alese două „sereleuri” bucureştene: SC Laboratory Sistem SRL Bucureşti şi SC Star Laboratory SRL Bucureşti, care oferă preţul cel mai mic. Conform legii, conducerea DSV ar fi putut să achite către firmele câştigătoare, maxim 30 la sută din valoarea contractului numai că, cei doi directori de atunci, fac plata aparaturii integral către furnizor fără a vedea marfa.
A semnat ca primarul?
Fostul şef, încă angajat al Direcţiei, deşi îi apare semnătura pe documente susţine că el nu a semnat pentru a se face plata, ci altcineva a pus parafa cu numele lui pe contract. Lăzărescu îi cere şefului de Laboratorului DSV, beneficiar direct al aparaturii, să semneze o hârtie prin care lasă echipamentele în custodia firmelor, care ar fi trebuit să obţină pentru ele mai multe certificări. „Aparatura era importată şi trebuia să fie certificată. S-a făcut plata integral, de către conducerea de atunci, pentru că era pe finele anului şi n-a vrut să pierdem banii. Aparatura n-a ajuns în unitatea noastră, iar domnul Lăzărescu mi-a spus că trebuie o hârtie la noi, prin care o lăsăm în custodia celor două firme până când obţin certificările. Eu am semnat, dar nu m-am gândit că se va ajunge în situaţia aceasta. Nu eu am făcut plăţile, nu eu am semnat contractele şi ordinele de plată prin care s-a plătit, iar ei ştiau de treaba asta că nu s-au primit echipamentele şi dacă nu vroiau nu le plăteau”, afirmă, medicul Aurel Perian.
Pură incompetenţă ?
Afacerea din care direcţia hunedoreană avea să iasă în pierdere este descoperită şi de către şeful auditului intern al instituţiei, care cere conducerii să înceapă acţiuni de recuperare a pagubei. „Am descoperit acum trei ani în urma auditului şi am trimis notă la director. Legea mă obliga să trimit doar recomandare. Am trimis recomandarea să recupereze banii. Le-am spus să nu se joace pentru că este caz penal, este vorba de banii publici”, declară actualul director al DSV, Mihail Rudeanu, fostul şef al Serviciului Audit din cadrul instituţiei.
Dezinteresul domnului Lăzărescu
Recomandarea a fost înţeleasă mot-a-mot de către şefi, astfel că eforturile de a-şi recupera banii sunt aproape inexistente. DSV acţionează în judecată cele două societăţi pentru că întârzie nejustificat să livreze aparatura dar nu cere instanţei rezilierea contractului ci doar daune de întârziere. Judecătorii decid cu actele în mână că contractul dintre cele două părţi este perfect legal dacă păgubitul nu a cerut dizolvarea lui şi acordă DSV daune de întârziere. Acestea nu vor intra însă niciodată în conturile direcţiei. „Domnul Lăzărescu aşa a considerat, aşa că în aceşti patru ani nu s-a ocupat să recupereze banii. A cerut daune de la firme în instanţă, nu şi rezilierea contractului. El a rămas valabil. Eu nu sunt vinovat şi cred că dacă ar fi fost interes s-ar fi putut rezolva problema”, susţine şeful de la Laborator, Perian.
Şmecheria cu pasatul pisicii
Cei trei şefi, toţi încă angajaţi ai Direcţiei Sanitar veterinare Hunedoara, care au orchestrat afacerea păguboasă se consideră nevinovaţi şi arată unul spre celălalt. Directorul de atunci, Marius Lăzărescu face o plângere penală în anul 2008 către Parchet, în care îl acuză pe doctorul Perian de neglijenţă în serviciu şi stabileşte că a creat un prejudiciu de 363.182 lei. Anchetat de procuri, medicul se apără şi spune că nu a executat decât ordinele directorului. Mai mult, susţine că atât Lăzărescu cât şi directorul economic, la momentul când au aprobat plata către cele două „sereleuri”, ştiau că aparatura nu este la DSV.
Marius Lăzărescu susţine că nu are nimic de comentat până când Parchetul nu va finaliza ancheta şi afirmă că el nu şi-a dat acordul pentru efectuarea plăţilor către furnizori. „Eu mi-am făcut datoria de manager. Este o plângere penală şi nu pot spune nimic până când justiţia şi procuratura nu-şi finalizează ancheta. N-am nici o implicare, n-am avut nimic de câştigat pentru că eu nu sunt specialist şi nu eu am comandat aparatura. Dacă aveam, nu sesizam eu organele de anchetă. Eu n-am semnat pentru a se face plata, este o semnătură pe ştampilă. A pus altcineva ştampila, cine a fost atunci director economic”, afirmă Marius Lăzărescu.
În apărarea sa Ioan Poenaru, fost director economic afirmă că „am făcut plata deoarece era aprobată şi de directorul Lăzărescu” şi i s-au prezentat documentele prin care beneficiarul, adică DSV Hunedoara, lasă echipamentele în custodia firmelor pentru a primi omologarea. Penaru crede că s-a greşit deoarece s-a acţionat în pripă de teamă că banii rămân necheltuiţi şi se vor întoarce la buget. Pierzătorul în urma acestei afaceri păguboase, este clar stabilit, adică Direcţia Sanitar Veterinară Hunedoara care aşteaptă acum convocarea la masa credală, iar după ce statul îşi va recupera de la „sereleurile” falimentare creanţele, firimiturile rămase, dacă rămân, vor ajunge în conturile DSV.
O estimare a actualei conduceri a instituţiei hunedorene arată că prejudiciul, actualizat cu rata inflaţiei, ar putea ajunge la circa 5,5 miliarde de lei vechi, fără a se adăuga şi pierderile înregistrate de echipamentele care ar fi trebuit să producă în toţi aceşti patru ani.
Se încarcă comentariile...
