Hunedoara: Stelian Radu, alchimistul pădurilor

Hunedoreanul a disecat în cariera sa toate tainele culturilor forestiere, aşteptând admiterea în academie.

Profil
Născut - 15 octombrie 1928
Educaţie - Facultatea de Silvicultură, Leningrad, URSS
Experienţă - Peste 55 de ani de muncă ce cercetare în silvicultură
Familie - Văduv, doi copii


Cine vizitează grădina din spatele casei lui Stelian Radu îşi dă seama imediat că hunedoreanul  ştie ceva despre cultura copacilor. Altfel nu s-ar explica modul în care pot trăi laolaltă, ca într-un Turn Babel forestier,  salcia japoneză lângă chiparosul de California, lămâiul indian, străjuit de  suliţele  bambusului, şi arbustul cu pulbere de aur răcorit de umbra unor stejari centenari.

Două cuvinte abstracte

„Sunt mostre de culturi pe care le-am aclimatizat de-a lungul anilor la noi în ţară. Mi-a plăcut întotdeauna să aplic practic ceea ce am învăţat teoretic şi aici, la mine acasă,  este laboratorul meu silvic”, a explicat hunedoreanul.  Paradoxal, cariera strălucită de cercetător în silvicultură a lui Stelian Radu a început destul de modest. „La admitere în facultate nu am avut notă mare. După doi ani de facultate în România am primit o bursă să studiez silvicultura în Uniunea Sovietică,  la Leningrad.  Îmi aduc aminte că din prima prelegere ţinută de un profesor la Leningrad am înţeles doar două cuvinte,  azimut şi busoli. Atât”, şi-a amintit expertul.

Premiu de la iubitorii stejarilor din SUA

După acest moment, evoluţia profesională a deveanului a cunoscut un parcurs de excepţie. O analiză de suprafaţă arată că Stelian Radu şi-a pus semnătura pe 41 de tratate,  94 de articole, dintre care 25 publicate în reviste de specialitate străine, 34 de comunicări ştiinţifice şi peste 90 de recenzii. A contribuit decisiv la dezvoltarea Arboretumului de la Simeria şi a elaborat lucrări de referinţă în silvicultura românească.

Nu există simpozion sau întrunire importantă în lume legată de pădure la care Stelian Radu să nu fie invitat. Americanii, prin Societatea Internaţională a Stejarului,  i-au dat distincţia „Lifetime Service Award” pentru contribuţia adusă dezvoltării ştiinţelor silvice. „Silvicultura, ca toate ştiinţele, evoluează permanent.  Am toate titlurile profesionale dobândite, sunt la un pas de a fi acceptat în Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvicultură, dar tot mai am de învăţat ”,  a spus Stelian Radu.


Întrebări şi răspunsuri
Care au fost cele mai bine plătite lucrări ale dumneavoastră?
Au fost două. Lucrarea mea de doctorat, având ca temă cultura „pinului strob”, a fost tipărită în 1974 de către Editura Ceres, care mi-a plătit 20.000 de lei drepturi de autor. Mai recent, am realizat o monografie de 820 de pagini despre Parcul Naţional Retezat, pentru care mi s-au plătit 3.000 de dolari.

Există vreo pădure virgină în judeţul Hunedoara?
Da. Pot fi considerate cvasivirgine o parte din pădurile din rezervaţia Retezat şi de dincolo de cabana silvică Câmpuşel,  în Valea Jiului. Pe glob, păduri virgine nu mai sunt decât pe Amazon.


ce-i place
„Natura, literatura despre natură şi să mă port frumos cu oamenii. Am avut toată viaţa grijă să nu jignesc pe nimeni şi nu am dat niciodată din coate să ajung unde mi-am propus ”, a mărturisit Stelian Radu.
ce nu-i place
Nedreptăţile suferite de majoritatea cercetătorilor înainte de 1989, dar mai ales după acest moment când acest domeniu a ajuns un fel de Cenuşăreasă în toate bugetele naţionale.