Hunedoreanul Adrian Sopincean cunoaşte adâncurile a zeci de peşteri din ţară
0
Profesor de geografie şi animator socio-educativ cu stagii în Franţa, Adrian e unul dintre cei mai buni speologi din judeţ şi coordonatorul Salvaspeo.
Profil:
Născut. 23.06.1969, Hunedoara
Educaţie. Facultatea de Geografie, Universitatea Bucureşti
Experienţă. Peste 20 de ani de speologie
Familie. Căsătorit, o fiică de 16 ani, Ioana
Pasiunea lui Adrian pentru speologie a apărut după ce a citit „Cireşarii”, pe când avea vreo 13 ani, iar primele „expediţii” le-a făcut cu prietenii din cartier în Şureanu, la peşterile Şura Mică şi Şura Mare. Când era în clasa a noua au mers într-o singură zi, din Hunedoara şi până la Cioclovina uscată.
Nu i-a crezut nimeni, aşa că au trebuit să aştepte developarea pozelor pentru a le dovedi scepticilor că explorările erau de-acum o pasiune. Ulterior a devenit membru al organizaţiei „Proteus”, unde a cunoscut-o pe Mihaela, viitoarea lui soţie, şi ea speolog pasionat. „O ştiam ca fata lui Sandu, de la farmacie, de când avea ea vreo 12 ani, iar după ce am revenit din armată, am parcurs în timpul unei competiţii Cioclovina cu apă, împreună cu ea şi cu un alt băiat. Prima oară nici n-am vrut să concurez cu ei în echipă, dar în mod neaşteptat am ieşit pe locul trei, aceea fiind a treia parcurgere din toate timpurile: 4 kilometri de peşteră, în numai 57 de minute”, şi-a amintit Sopi, cum îi spun prietenii. În afară de speologie Adi e pasionat de alpinism, canioning şi, pentru că îi place să lucreze cu copiii, a făcut şi o serie de stagii ca animator socio-educativ, inclusiv în Franţa.
A bătut peşteri niciodată umblate
Împreună cu soţia lui, şi ea profesoară de geografie, au înfiinţat Clubul Sporturilor Montane Hunedoara. Cu mare plăcere îşi aminteşte Adi de descoperirea a două peşteri: avenul Ştiubei şi avenul Ascuns.
„Intrarea în avenul de la Ştiubei era acoperită cu bolovani, iar un băiat din Călan, care era la noi la club a descoperit ponorul pe unde intra apa în pământ. Am lărgit intrarea, dar spaţiul era aşa de strâmt că singura care a încăput înăuntru a fost nevastă-mea”, a povestit speologul. În urma lucrărilor de lărgire aveau să descopere că ambele avene aveau în jur de 200 de metri lungime, cu denivelări.
Voluntariat pentru promovarea zonei
După ce a străbătut o mulţime de peşteri din judeţ, dar şi canionul Jgheabului, ori a urcat pe culmile din Şureanu, după ce a făcut ecologizări şi a participat la tabere de aventură, hunedoreanul a luat în custodie rezervaţia Măgurile Băiţei şi s-a gândit că ar fi bine ca şi alţii să cunoască paradisul acesta binecuvântat.
Aşa au apărut DVD-urile de promovare pentru Rezervaţia Calcarele din Dealul Măgura, Grădiştea Muncelului-Cioclovina, zona Boşorod, dar şi un documentar despre ecosistemele carstice din judeţul Hunedoara.
Întrebări şi răspunsuri
Se pot compara peşterile din judeţ cu ce aţi văzut peste graniţe?
Din punct de vedere al amenajării, nu. Străinii ştiu cum să îşi promoveze orice obiectiv, însă la noi singura pusă la punct e Peştera Urşilor. În judeţul Hunedoara la Peştera Bolii sunt amplasate câteva reflectoare şi poduri, dar nu e foarte spectaculoasă.
Fiica vă moşteneşte pasiunea pe care o aveţi pentru speologie?
O luăm aproape peste tot cu noi, aşa că are şi ea brevet de speologie pentru primul nivel – TSA1, ceea ce înseamnă că are autonomie pe coardă şi se poate descurca singură.
Ce-i place
„Îmi plac foarte mult ieşirile în natură, speologia, alpinismul, tehnicile foto-video şi, de asemenea, mi-aş dori să ajung în China, unde sunt foarte multe zone carstice încă neexplorate”, a spus speologul Adrian Sopincean.
Ce nu-i place
„Nu-mi place că aproape totul este politizat, de la presă, până la directorii de şcoală, că trendul generaţiei tinere este de a fi superficială, că nu ştie care sunt adevăratele valori şi nici nu are cultură generală”, a adăugat hunedoreanul.
Se încarcă comentariile...
