Hunedoara: PORTRET / Mădălina Totoian a dus pictura peste graniţele ţării
0
Tânăra hunedoreancă a locuit un an în Portugalia, unde a plecat cu bursă pentru a-şi aprofunda cunoştinţele artistice.
Profil:
Născută: 14 februarie 1988, Deva
Studii: Liceul de Muzică şi Arte Plastice ,,Sigismund Toduţă” Deva, Facultatea de Arte Plastice Timişoara
Experienţă: O serie de expoziţii colective, locul I la Festivalul de Artă din Portugalia
Familie: Singură la părinţi
De la primul contact cu Mădălina, realizezi că aspiraţiile şi idealurile sale nu pot fi decât cele ale unui om care trăieşte pentru suflet. Aşa poate fi descrisă artista hunedoreancă în câteva cuvinte. Firea ei este însă mult mai complexă. A moştenit pasiunea pentru artă şi pentru tot ceea ce este frumos de la mama sa. ,,Mama a avut talent, însă nu l-a putut fructifica, întrucât pe vremea comunismului au existat foarte multe interdicţii. Când am apărut eu, bunicii şi-au dat seama că am înclinaţii spre desen. M-au încurajat şi mi-au îndreptat paşii spre artă”, a declarat tânăra.
Drumul ei nu a fost însă lipsit de greutăţi. Când a venit vremea să urmeze o şcoală, părinţii nu au vrut să o lase să studieze în domeniu, vroiau ceva mai realist. A avut-o de partea sa pe bunica, iar datorită ei a ajuns elevă la Liceul de Muzică şi Arte Plastice ,,Sigismund Toduţă” din reşedinţa de judeţ. Bineînţeles, studiile au continuat pe acelaşi făgaş, în prezent fiind studentă în ultimul an la Facultatea de Arte Plastice din Timişoara. ,,Merg mai mult pe partea abstractă. Am avut momente în care pictam corpuri umane, însă în ultima perioadă îmi place abstractul. În general, ceea ce desenez depinde de ceea ce simt în momentul respectiv”, a adăugat artista.
Pictură cu ochii închişi
Datorită talentului său, hunedoreanca a câştigat o bursă în Portugalia. Astfel, a ajuns să locuiască un an întreg alături de alţi tineri de vârsta ei, dar de altă naţionalitate. ,,Cât am stat acolo, am participat la cea de a doua ediţie a Festivalului de artă, precum şi la Festivalul de muzică şi teatru.
La un moment dat am fost legată la ochi şi pusă să pictez pe muzică. Era o atmosferă sobră, întuneric şi acorduri de violoncel. Nu vedeam absolut nimic din ceea ce făceam. A fost o experienţă ciudată, însă care m-a ajutat să-mi dezvolt anumite simţuri. În cele din urmă, ceea ce am pictat a fost o pânză plină de feţe”, a spus Mădălina.
Cât a stat în Portugalia a avut parte de prieteni adevăraţi şi de o cultură cu totul alta decât cea de la noi. Modul în care gândesc, în care văd lucrurile şi în care se comportă portughezii au impresionat-o pe hunedoreancă tocmai prin faptul că totul este diferit de ceea ce înseamnă România. Tânăra a mai adăugat că nu are un anumit tip de materiale pe care preferă să-şi pună amprenta. Desenează şi pictează atât pe o foaie simplă, cât şi pe pânză sau sticlă.
Întrebări şi răspunsuri:
Ce simţi atunci când pictezi?
E un fel de descărcare. Pur şi simplu pun foia în faţă şi îmi las pe ea toate gândurile. Aşa îmi ies cele mai bune lucrări, comparativ cu cele care sunt realizate pentru că îmi spune cineva să fac asta.
Pe ce ţi-ai bazat lucrarea de licenţă?
Bineînţeles, pe ceva ce are legătură cu Portugalia. Voi promova Festivalul Muzicii Internaţionale. Voi pune accent pe partea de design şi grafică, pe tot ceea ce înseamnă afişe şi materiale publicitare.
Ce ai de gând să faci după ce termini facultatea?
Vreau să plec peste hotare. Acum că am văzut şi o altă faţă a lumii, şi mai ales cât este de diferită şi largă, intenţionez să mă afirm în domeniul artei, însă nu în România. Spun asta deoarece la noi un tânăr artist nu are nicio şansă să fie cunoscut, oricât ar fi el de bun. Cei în vârstă au mereu prioritate.
Ce-i place:
,,Pentru mine, oamenii sunt foarte importanţi. Pun mare preţ pe cei care mă sprijină, pe prietenii care îmi sunt alături tot timpul şi cărora, la rândul meu, le întorc prietenia. Am simţit asta din plin în Portugalia. Dacă nu cunoşteam oamenii potriviţi, probabil că mă întorceam acasă în numai câteva săptămâni”, a spus Mădălina.
Ce nu-i place:
,,Nu îmi place faptul că un artist, atunci când termină o facultate, nu are nicio şansă să se afirme în domeniu. De exemplu, este foarte greu să intri în Uniunea Artiştilor Plastici din România. Oricât ai fi de bun, mereu vor expune artiştii în vârstă. Peste hotare nu e aşa. Dacă ai un portofoliu bun, eşti promovat fără probleme”, a mai spus tânăra.
Se încarcă comentariile...
