Hunedoara: PORTRET / Dorian Popa exportă miere în toată lumea
0
Pasionat de ştiinţe exacte, a lucrat ca tehnician în telecomunicaţii. Acum câştigă milioane de pe urma mierii şi a produselor apicole.
PROFIL
Născut. 07.05.1967.
Studii. Universitatea de Ştiinţe Agronomice Bucureşti.
Profesie. Apicultor
Familie. Căsătorit, are o fiică.
Mai întâi, Dorian Popa a fost tehnician în telecomunicaţii. Interesul pentru tehnică l-a urmărit din copilărie, când bătea zeci de kilometri cu televizorul pe portbagajul bicicletei până înspre Muncel numai pentru a vedea meciurile de fotbal de la mondiale, cu antene improvizate.
Îşi aminteşte cum, cu câţiva ani înainte de ‘89, fiind priceput în domeniu, s-a apucat să monteze antene satelit pentru câteva persoane mai înstărite din Hunedoara. „O singură antenă valora cât o Dacie şi puţină lume îşi permitea aşa ceva. Se prindeau programe nemţeşti, italiene, Eurosport, ba chiar şi CNN, iar cei care aveau o asemenea instalaţie le distribuiau şi celorlalţi”, a povestit Dorian.
De la satelit la albine
Dragostea pentru albine a descoperit-o târziu, prin intermediul lui „nenea Gelu”, un consătean din Nandru pe care îl ajuta la treburile gospodăriei. „Am lucrat din ‘85 la centrala telefonică a Combinatului, un pentomat cu 2.400 de linii în acea vreme, însă în paralel mă ocupam şi de mica fermă pe care o aveam la Nandru. De la Gelu Stoica, cu care ne ajutam reciproc şi care era apicultor cu experienţă, am cumpărat primii mei doi stupi de albine, iar nenea Gelu mi-a făcut cadou încă doi”, a adăugat Dorian.
Dacă la început a produs miere numai pentru consumul propriu, în câţiva ani a înzecit numărul iniţial de stupi: a învăţat tot ce se putea despre secretele albinelor, a mers în pastoral până la Dunăre sau chiar în Dobrogea împreună cu „maestrul” său, iar după ce dascălul său întru ale apiculturii a murit şi nu l-a mai avut aproape pentru a lucra împreună, a construit împreună cu tatăl lui un pavilion şi a continuat să se ocupe de apicultură. După o vizită făcută cumnatei sale în Australia s-a apucat împreună cu soţia de studiat limba engleză, pentru a emigra. Au studiat pe brânci, au luat testele cu brio, dar apoi s-au răzgândit şi au decis să rămână în Hunedoara.
Centru de prelucrare pe bani australieni
Au convins-o în schimb pe cumnata din Australia să vândă două case şi cu banii trimişi de ea au înfiinţat în câţiva ani, la Rapoltu-Mare, unul dintre cele mai moderne centre de achiziţie, prelucrare şi ambalare a mierii din judeţ.
„În 2005 am ambalat primul borcan de miere, pe care îl am şi acum, şi am început să vând în sistemul «door to door», a povestit apicultorul. Actualmente Dorian Popa comercializează miere pe piaţa internă, dar exportă şi în Italia, Germania, Spania şi Japonia.
Întrebări şi răspunsuri
Regretaţi că nu aţi emigrat în Australia?
Dacă vedeam prima oară când am fost ce am văzut în timpul vizitei de anul trecut, sigur rămâneam. Cu 700 de familii de albine poţi câştiga într-un an 350.000 de dolari australieni, pentru că acolo culesul durează 330 de zile din 365, pe când la noi numai 75.
Primul lot pentru export unde l-aţi trimis?
Chiar în Japonia. Au venit japonezii la Rapolt, au văzut, au gustat şi le-a plăcut. Am fost profund impresionat de promovarea mierii ca produs autohton. Au ambalat borcănelele mele în cutii foarte frumoase, din lemn, pe care au gravat harta României şi au adăugat tricolorul românesc.
Ce-i place
„Îmi place să muncesc şi mă simt extraordinar de bine între albine. Dacă sunt în stupină e ca şi cum aş fi luat un calmant, nici nu simt că lucrez, este de-a dreptul relaxant şi elimin stresul”, a spus omul de afaceri.
Ce nu-i place
„Că întreprinzătorii se lovesc de birocraţie, de parcă noi trebuie să fim mai catolici decât Papa, că sunt firme care lucrează după norme din 2000 şi sunt acceptate şi că apicultorii nu se asociază, pentru a promova consumul de miere”,
a mai spus Dorian.
Se încarcă comentariile...
