Hunedoara: PORTRET / Dorin David, omul din spatele peliculei
0
Dorin David lucrează de peste un sfert de secol ca proiecţionist în cinematografie.
Profil:
Născut: 4 iunie 1959, Alba Iulia.
Studii: în domeniul cinematografiei, la România Film
Experienţă: lucrează ca proiecţionist de 25 de ani.
Familie: necăsătorit
Dorin David s-a îndrăgostit de cinematografie la vârsta de opt ani, când, în grădina de vară din Sebeş unde la sfârşit de săptămână erau proiectate filme, a cunoscut pentru prima dată magia celei de-a şaptea arte. „Văzusem Winetoo şi îmi părea că dincolo de ecran găsesc o altfel de realitate. Vedeam America şi îmi ziceam: vai, ce rău se trăieşte acolo”, îşi aminteşte deveanul. Doar câţiva ani mai târziu a avut ocazia să înveţe să lucreze cu primul aparat de proiecţie cinematografică.
„Am crescut la o casă de copii din Baia de Criş. Acolo exista un astfel de aparat, rusesc, cu peliculă de 16 milimetri. Am început întâi să îl ajut pe proiecţionist la lipirea filmului, la încărcarea aparatului şi la îngrijirea peliculelor. Cu timpul, am primit sarcina să mă ocup de proiecţii pentru copiii din centru şi apoi pentru sătenii din Baia de Criş. Filmele rulau sâmbăta şi duminica la căminul cultural, erau color şi aduceau bucurii oamenilor veniţi în număr foarte mare să le vadă”, povesteşte David.
Devenii vizionau butoaie de filme
La începutul anilor 1970, proiecţionistul a venit la Deva, unde s-a angajat întâi ca muncitor, apoi la cinematografele din localitate, ca proiecţionist. „Îmi amintesc că mergeam la gară să aducem «butoaiele de filme» – butoaie de tablă în care se afla pelicula. Apoi, de filmele indiene, care rulau toată săptămâna de patru ori pe zi, cu sălile de 800 de locuri arhipline. Oamenii se aşezau la coadă de la orele şase ale dimineţii pentru a cumpăra bilete la ele. Casieriile cinematografelor se deschideau de la orele 8.00, iar filmele începeau de la ora 10.00. Se rupea pelicula, pentru că era de proastă calitate şi clienţii începeau să strige, dar în rest era o plăcere pentru toată lumea să vină la film”, mai spune Dorin David.
Pasiune în vremuri de criză
Din anii comunismului, până în prezent, situaţia cinematografiei s-a schimbat radical, o simte pe deplin deveanul. Acum, spune el, puţini sunt cei care mai calcă pragul cinematografului „Patria”, singurul cinema care mai funcţionează în judeţ. Proiecţionistul Dorin David lucrează, totuşi, cu aceeaşi pasiune pe care a cultivat-o întreaga viaţă.
Întrebări şi răspunsuri
Care au fost cele mai iubite filme de amatorii de cinema din Deva?
În vremea comunismului, la toate filmele care rulau la cinema lumea venea în număr mare. Sălile erau arhipline la filmele indiene, care durau şi câte trei ore. Oamenii erau înnebuniţi după „Vagabondul”, „Vandana” sau „O floare şi doi grădinari”, dar şi după „Piedone” şi „Winetoo”.
Exista cenzură în cinematografie în perioada regimului comunist?
Am putut observa acest lucru, privind din nou filmele româneşti care înainte de 1989 au rulat pe marile ecrane. Acum abia le-am văzut cu scenariul original, pentru că în trecut rulau cu scenariul „dublat”, cenzurat. De exemplu, biserica nu avea voie să apară pe ecran. Şi nici nunţile cu mâncare multă, în vremea când românii „mureau de foame”.
Ce-i place
Îi place foarte mult să citească şi să gătească. De altfel, emisiunile pe teme culinare sunt preferatele lui. I-ar fi plăcut să fie actor sau regizor şi îl admiră pe Sergiu Nicolaescu, pe care l-a întâlnit în 1986, când acesta din urmă a realizat un film la castelul din Hunedoara.
Ce nu-i place
„Nu îmi place că lumea nu mai vine la cinematograf. O explicaţie ar fi şi faptul că oamenii lucrează de dimineaţa până seara, pleacă obosiţi de la locul de muncă“.
Se încarcă comentariile...
