Hunedoara: PORTRET / Ion Anghel produce rom după o reţetă proprie

La cei 78 de ani ai săi, bărbatul din satul Barbura este cunoscut de toţi vecinii ca fiind omul bun la toate.

Profil

Născut. 23.09.1931.
Studii. 10 clase.
Experienta. Lăcătuş miner.
Familie. Văduv, o fată.

Ion se pricepe la aproape orice meşteşug şi, în plus, oferă consultanţă psihologică oricărui sătean care îi trece pragul cu o problemă. De aici i se trage şi porecla de „înţeleptul satului”. Ultima invenţie a bătrânului, foarte apreciată de amatorii de spirtoase, este „romul de Barbura”. O băutură care îi bate cu uşurinţă pe jamaicani.
„Romul meu, este un produs sută la sută natural. Este făcut din tescovină şi are câteva ingrediente secrete. În principiu, folosesc strugurii zdrobiţi rămaşi în urma fabricării vinului. Îi pun într-un butoi cu apă caldă, adaug zahăr, drojdie şi îi las la fermentat”, spune Anghel.

Bătrânul povesteşte că tot secretul unui rom de calitate stă în perioada de fermentaţie. „Trebuie să asculţi cu atenţie cum fierbe boaba de strugure zdrobită. E un zgomot distinct pe care eu îl recunosc după mai multe experienţe. Acest zgomot îmi arată că e momentul să trecem la etapa distilării”, spune producătorul de rom. Şi la etapele distilării există nişte secrete legate de ingredientele adăugate. Bătrânul spune doar ceva legat de boabe de cafea şi de vanilie. Restul preferă să rămână secret de fabricaţie. „Romul meu are vreo 45 de grade tărie. Sunt singurul din judeţ care face aşa ceva. Nu am timpul şi răbdarea necesară să-l fac marcă înregistrată”, crede Anghel.

De la tescovină la fier

Dar producţia de rom nu este singura îndeletnicire a lui nea Anghel. Bătrânul este singurul fierar din zonă. Născută din nevoile sătenilor, meseria de fierar a ajuns pentru Ion Anghel o pasiune.
„Au avut oamenii lipsă de unelte şi nu a fost cine să le facă. Apoi, în timp, am devenit tot mai pasionat de ceea ce făceam şi oamenii au început să aibă încredere în mine”, spune bătrânul.

Munceşte pe gratis

Pentru că fierăritul ajunsese chiar mai mult decât o pasiune şi pentru că în sat erau mulţi oameni cu posibilităţi financiare reduse, nea Anghel nu cerea plată pentru munca sa nici chiar atunci când comenzile erau foarte dificile.
„Eu întotdeauna am lucrat din plăcere şi tot ceea ce îmi cereau oamenii să le fac, le-am făcut din prietenie. Şi astăzi procedez la fel. Pensiile sunt mici şi oamenii au devenit tot mai săraci în sat. Vin din tot satul la mine să le mai fac câte o unealtă sau să le ascut vreo secure, apoi cum să le cer bani?”, se întreabă nea Ionel.

Intrebări şi răspunsuri

Mai găsiţi tineri dispuşi să înveţe aceste meşteşuguri ?
Nu. Spre exemplu, fierăritul este o meserie pe cale de dispariţie pentru că, în zilele de astăzi, tinerii caută alte provocări. Dacă nu pui suflet în meşteşugul ăsta nu are cum să-ţi placă să te faci fierar. Fierăria e o meserie grea într-adevăr, din această cauză nu mai vrea nimeni s-o înveţe. Adevărul e că în afară de satisfacţie, nici eu nu prea am avut de câştigat din munca mea. E normal ca tinerii să nu mai fie atraşi de lucrul cu fierul, când au văzut şi ei că banul se poate câştiga şi altfel decât cu atâta trudă.

A existat o comandă mai dificilă ?
Unul dintre momentele în care talentul de fierar mi-a fost pus la încercare a fost atunci când un prieten din sat m-a rugat să-i fac nişte pluguri pentru vite. Aici a fost cel mai greu. Plugurile trebuiau lucrate să ia brazda nici mai mare, nici mai mică. Asta era o treabă grea şi în acelaşi timp migăloasă. Tot pe omenie le-am făcut şi pe astea, iar plata mea a fost atunci când am văzut că omul a fost mulţumit de lucrul pe care i l-am făcut.

Ce-i place

Lui nea Anghel îi place munca în aer liber. „Am lucrat o viaţă întreagă în mină, iar acum la pensie mă bucur de aerul proaspăt al acestui ţinut. Sper ca sănătatea să-mi permită să stau cât mai mult în fierărie şi la teascul de struguri”, spune Anghel.

Ce nu-i place

Bătrânul urăşte minciunile politicienilor. „Stau şi mă uit la ei cum se dau de ceasul morţii spunând că-îI interesează binele poporului. Iar apoi nu ştiu cum să se îmbogăţească pe spatele lui”, este de părere bătrânul.