Hunedoara: PORTRET / Elena Adriana Cioarec: Cântă arii celebre la dinţii fierăstrăului [VIDEO]
0Hunedoreanca transformă lama unui fierăstrău într-un instrument capabil să reproducă aproape orice bucată muzicală. Singurul reper este urechea muzicală a solistei
NĂSCUTĂ: 15 mai 1991
EDUCAŢIE: Elevă clasa a XII-a la Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Sigismund Toduţă” Deva
EXPERIENŢĂ : Peste 10 ani de vioară plus opt ani de fierăstrău
Unii cântă la frunză sau la solzi de peşte. Alţii scot armonii din lovirea unor salbe de pahare. Hunedoreanca Elena Cioarec şi-a făcut un hobby din domesticirea sonoră a unui instrument mai puţin obişnuit: o pânză de fierăstrău. „Nu este unealta obişnuită a tâmplarului. Comparativ cu aceasta, la instrumentul muzical dinţii nu sunt ascuţiţi, lama este mult mai subţire, iar oţelul din care este făcut fierăstrăul are proprietăţi speciale pentru a asigura o maximă flexibilitate”, spune Elena. La întâlnirea dintre cadenţa impusă de arcuşul plimbat pe dinţii fierăstrăului şi vibraţia sonoră dată de tensionarea lamei se naşte melodia.
Ascult-o pe Elena interpretând un fragment din romanţa "Ciobănaş cu trei sute de oi", varianta pentru fierăstrău:
Singurul control este urechea muzicală a solistului, care „comandă” mânii stângi gradul de tensionare a lamei de oţel. Şi să nu creadă nimeni că mişcarea acesteia e un fel de floare la ureche. „Până la 10 ani nu am avut suficientă putere ca să cânt la fierăstrău. Ţin minte că primele repetiţii cu profesorul m-au solicitat foarte mult fizic. Şi acum pentru mine un recital la fierăstrău seamănă cu o probă atletică care se poată lăsa cu febră musculară. Cântatul la fierăstrău cere o dexteritate unică şi nu seamănă cu nimic altceva în materie de interpretare la un instrument muzical”, spune Elena.
Arcuşul, un element important Instrumentul este ţinut într-o husă specială
Clasici, romanţe şi thriller
Ce muzică poate să iasă dintr-o bucată de oţel zimţată? Sigur rock’n’roll nu. Şi nici hard-rock. În concertele susţinute de Elena Cioarec cu diferite ocazii, fierăstrăul s-a supus unor compoziţii muzicale semnate de Verdi, Bach, Gunod, dar şi unor partituri mai „lejere”, din specia muzicală a romanţelor. „Posibilităţile muzicale ale fierăstrăului sunt mult mai reduse decât ale vioarei, de exemplu. Piesele muzicale abordate nu pot fi prea ritmate, iar instrumentul permiţând acoperirea a doar două octave”, spune hunedoreanca. Sunetul fierăstrăului pare ireal, fantomatic. Elena Cioarec spune că este acompaniamentul sonor ideal pentru filmele poliţiste sau thriller. De exemplu, tema sonoră din filmul „Crimele din Midsomer” este interpretată la fierăstrău.
Nu-i pentru urechile oricui
Tânăra este contrariată de reacţia pe care sunetele fierăstrăului le provoacă auditoriului. Cei iniţiaţi în muzică clasică apreciază şi sunt uimiţi de dexteritatea solistei şi de „sound”-ul absolut inedit în care se aude, de exemplu, „Corul sclavilor” de Verdi în varianta fierăstrău. Pe cei tineri fierăstrăul îi face însă să se amuze. „ Mă irită de obicei ilaritatea pe care sunetele instrumentului o provoacă de obicei la publicul tânăr dependent de alte sonorităţi. Este clar că dacă nu ai un public matur din punct de vedere muzical rişti să transformi un recital de fierăstrău în moment vesel involuntar”, spune Elena.
Ce-i place?
„Pe primul loc este muzica. Face parte din viaţa mea, îi dăruiesc mare parte din timpul meu şi doresc să fac o carieră dedicată ei. Este pasiunea mea ”, mărturiseşte Elena Adriana Cioarec.
Ce nu-i place?
„Intră imediat în dizgraţia mea cei care încearcă să mă convingă de valoarea muzicală a manelelor. ”, spune tânăra muziciană.
Întrebări şi răspunsuri
-Câţi cântăreţi la fierăstrău mai sunt în judeţ?
- În afară de mine, doar profesorul care m-a învăţat.
- Ai încercat vreodată să cânţi la un fierăstrău de tâmplar?
- Da. Este imposibil. Aşa cum nici cu instrumentul muzical nu poţi tăia nici măcar o surcică de lemn.
- Ce planuri de viitor ai?
- Intenţionez să urmez cursurile Academie de Muzică “Gheorghe Dima” de la Cluj. Nu las însă deoparte şi un plan mai curajos de a studia muzica în oraşul lui Mozart, Salzburg. Dacă nu acum, poate în anii care vin.