Obiceiuri hunedorene de Paști pierdute în negura timpului. "Împușcatul cocoșului" și tradiția "steagului"

"Împușcatul cocoșului" la Densuș

În puține zone din județul Hunedoara se mai păstrează ritualuri ancestrale care sunt "scoase la lumină" în zilele de Paști. În Țara Hațegului se practică "împușcarea cocoșului", în timp ce în satul Boiu se păstrează un obicei străvechi numit "Scaunul Domnului".

În unele sate ale "Țării Hațegului", în special în satul Densuș, se organizează "împușcatul cocoșului". Astfel, în prima zi de Paşti, tinerii din sat, grupaţi în două cete, aduc un cocoş pe care îl leagă de un copac, într-o locaţie stabilită în Săptămâna Mare. Cele două cete de tineri se întrec în împuşcarea cocoşului, sub atenta supraveghere a pădurarului din sat. Grupul care îl împuşcă primul este declarat câştigător, iar pierzătorilor le revine sarcina de a organiza hora satului - plătirea lăutarilor, asigurarea mâncării şi băuturii care trebuie să fie din plin.
Un alt obicei păstrat, încă, în satele din zona Zarandului este cel al Steagului. Acesta începe din Săptămâna Mare şi ţine până după Înviere. În săptămâna dinaintea Învierii, tinerii merg în pădure, taie un stejar din care confecţionează o toacă şi o instalează în curtea Bisericii din sat. În Săptămâna Mare, feciorii păzesc toaca atât ziua cât şi noaptea, anunţând prin bătăi repetate Învierea lui Hristos. În tot acest timp, acasă la cel desemnat crai se confecţionează steagul de Paşti. Acesta este format dintr-un băţ împodobit cu primburi, iar în vârf este brodat cu efigia lui Isus, sub efigie fiind însemnate două ciocane minereşti şi anul calendaristic. În duminica Paştilor, steagul este dus la biserică, apoi în cimitirul din sat unde este sfinţit. După aceasta, steagul este purtat pe la fiecare casă din sat, unde li se urează oamenilor tradiţionalul „Hristos a Înviat”.
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri, transmis din generaţie în generaţie, este cel cunoscut de localnicii din satul Boiu, comuna Rapolt, ca „Scaunul Domnului”. Acesta era ţinut, în a doua zi de Paşti, în toate satele comunei. Din păcate, acesta mai este păstrat astăzi doar de tinerii din satul Boiu. „Scaunul Domnului” presupune împodobirea unui scaun cu spini, iarbă, flori şi ouă roşii, în timpul slujbei de dimineaţă, după care i se prezintă preotului. Când acesta iese din biserică este întâmpinat de tinerii au au împodobit scaunul. Obiceiul spune că preotul trebuie să se aşeze pe acesta şi să fie purtat de tineri de trei ori în jurul bisericii. În cazul în care preotul refuză, începe o negociere între el şi tineri. De fiecare dată, feciorii din sat au fost cei care au câştigat negocierea iar răsplata şi-au primit-o în litri de vin.