Hunedoara: Meşterii invitaţi la Deva au venit din sate unde tradiţia a fost păstrată cu sfinţenie

La Târgul meşterilor populari au participat artişti din "Ţara lemnului" şi din "Ţara moţilor".

Soţii Marton şi Margit Szekely lucrează de când se ştiu la împletirea coşurilor de nuiele. În satul Tonciu, din Bistriţa Năsăud, locul unde trăiesc, întreaga comunitate a păstrat această tradiţie. “Din lunile iulie – august, bărbaţii merg şi adună stuf de pe bălţi, pe care apoi îl urcăm în pod la uscat şi îl prelucrăm pentru a face din el coşuri, pălării şi tot felul de alte obiecte”, a povestit Margit. Cei doi bistriţeni au rămas ataşaţi unei tradiţii, aparent, pe cale de dispariţie. “Mai mult vindem lucrurile pe care le facem în Ungaria. Şi în ţară, oamenii au reînceput să aprecieze arta populară, însă prea puţin”, crede Marton Syekely.

Maestrul troiţelor
În apropiere, o suprafaţă de câţiva metri pătraţi a fost ocupată de mai multe iconane, măşti, troiţe, mese şi scaune, toate sculpate în lemn, opere de artă ale unui meşter maramureşan pe nume Alexandru Cuza Perţa. „Am venit la Deva din Târgu Lăpuş, din Ţara lui Pintea Viteazul sau Ţara lemnului”, s-a recomandat artistul care, deşi lucrează în lemn de mai bine de 50 de ani, spune modest că încă mai are de învăţat. „Nu am venit neapărat să vând, pentru că nu sunt un comerciant. Meşterii trebuie să fie vizitaţi şi apreciaţi ori criticaţi”, consideră maramureşeanul, care a mai adaugat că a făurit peste 2.500 de troiţe, una dintre ele fiind amplasată în faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara.

Legenda întâlnirii moţilor cu împăratul Traian
Două ţesătoare din satul Feneş, judeţul Alba, au adus cu ele la Deva un costum popular vechi de peste 130 de ani, dar păstrat în stare impecabilă. În prezent, la coaserea unei cămăşi înflorate ele lucrează şi câte două luni. „Ţeseam de mici şi acultam poveşti. Am învăţat atunci legendele moţilor. Într-una se spune că oamenii din Munţii Apuseni, când l-au întâmpinat pe împăratul Traian, venit în aceste ţinuturi, aveau legat la pălării „şinururi” de aur. De aceea, pe pălăriile moţilor apuseni există acel şnur galben, un „şinur” care aduce aminte de această legendă şi de minele de aur”, a povestit Lucreţia Gordeş, una dintre artistele populare.