Loredana Ionuţ a adus la Hunedoara plimbarea în stil "nordic walking"
0
În urmă cu aproape zece ani, a avut ocazia să experimenteze nordic-walking pentru prima oară, în Germania, iar acum îl practică în parcurile din Hunedoara. Dintotdeauna Loredana a fost o fire puternică şi independentă.
Când a terminat clasa a opta, adolescenta care în acea vreme locuia în Răchitova, în zona Haţegului, a decis că vrea să înveţe la Hunedoara, oraş în care nu mai fusese niciodată, aşa că a dat examen la Colegiul Tehnic „Matei Corvin”. „Prima oară am venit la Hunedoara când m-am înscris la liceu. Nu ştiu nici eu ce a fost cu ideea asta de a veni aici, dar îmi amintesc că aşa am considerat eu că e bine, iar părinţii nu m-au oprit”.
După liceu, a făcut o şcoală postliceală de tehnician analist programe, iar apoi a muncit un an ca voluntar în Germania, unde a învăţat limba şi a obţinut un certificat de competenţă lingvistică.
Bătrânei la nordic walking
A fost începutul unei serii de „experienţe nemţeşti”, pentru că în anii următori Loredana s-a întors în Germania, a lucrat în diferite regiuni şi şi-a făcut o mulţime de prieteni. Povesteşte că acolo a văzut şi ea, prima oară, ce înseamnă nordic walking. „Îmi amintesc că am văzut odată nişte bătrânei cu beţe de nordic walking, antrenându-se şi mi-am zis: «Doamne, oare ce e cu ăştia?!»”.
Ulterior, s-a întâmplat ca membrii uneia dintre familiile care au găzduit-o cât Loredana a locuit în Germania să practice chiar ei acest sport. „Ulrike avea hernie de disc şi încercase o mulţime de variante ale medicinei alopate, masaje, injecţii în coloană, dar singurul care a dat rezultate a fost nordic walking. Practica acest sport atât el, cât şi Jutta, soţia lui, iar după o vreme am început să-i însoţesc şi eu”, a povestit Loredana.
Beţe ajustabile
Hunedoreanca fost aşa de încântată de noua descoperire că şi-a luat beţe speciale, cauciucate la capăt, pentru a putea fi folosite pe teren plan sau accidentat, a învăţat corect tehnica de „mărşăluit” şi pune în aplicare noul sport în parcurile din oraş.
A fost rândul hunedorenilor să fie miraţi. Loredana spune că ori de câte ori iese în parc, face senzaţie cu beţele ajustabile, toţi cei care o văd fiind foarte surprinşi. „Ar fi bine ca lumea să fie mai informată şi mai deschisă spre nou, având în vedere beneficiile extraordinare ale acestui sport, dar şi faptul că, practicat corect, nordic walking nu are contraindicaţii”, a povestit Loredana, care crede că surpriza şi confuzia pe care o trăiesc oamenii vine din faptul că beţele de nordic walking sunt foarte asemănătoare celor folosite de schiori, însă schiurile nu sunt necesare.
Întrebări şi răspunsuri
Ce este, de fapt, nordic walking?
Un exerciţiu de fitness, o găselniţă a schiorilor care vroiau să se antreneze chiar şi atunci când nu mai era zăpadă. Acest tip de „marş”, să-i spunem, arde cu 50 la sută mai multe calorii, comparativ cu mersul pe jos, şi poate fi practicat în orice condiţii meteorologice.
Cum se practică nordic walking, corect?
Când sportivul păşeşte, trebuie să ducă în faţă piciorul stâng şi mâna dreaptă, în timp ce membrele opuse (piciorul drept şi mâna stângă) rămân în spate şi invers. În momentul în care palma ajunge în spate, degetele trebuie întinse complet, pentru a pune la lucru inclusiv aceşti muşchi.
Ce-i place
„Natura şi spaţiile verzi îngrijite, aşa cum sunt în Germania. Nemţii au un respect extraordinar pentru natură şi nu ai să vezi la ei nicio pungă aruncată pe jos”, a mărturisit Loredana.
Ce nu-i place
„Oamenii nesinceri, regret că ne îngropăm în gunoi, că uneori suntem egoişti şi ne facem unul altuia viaţa grea, că nu protejăm ceea ce avem frumos şi că nu avem mai multă deschidere spre spiritualitate.”
Profil
Născută. 14.04.1982, Caransebeş.
Educaţie. Facultatea de Litere şi Arte, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, specializarea Română-Germană.
Experienţă. Practică nordic walking de peste 8 ani.
Familie. Necăsătorită.
Se încarcă comentariile...
