Funcţionarii acuzaţi de corupţie şi export ilegal de bunuri de patrimoniu au fost audiaţi

Cătălin Rişcuţa (stânga) este contrariat de acuzaţiile care i-au fost aduse

Astăzi, în instanţa Judecătoriei Deva, au avut loc audierile funcţionarilor hunedoreni acuzaţi că au contribuit la exportul ilegal a mii de bunuri culturale, presupuse a face parte din patrimoniul cultural naţional.

Cătălin Rişcuţa, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi Cristina Rişcuţa, consilier în cadrul Direcţiei de Cultură Hunedoara au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie.

Au respins învinuirile
Alături de Cătălin Rişcuţa şi Cristina Rişcuţa a mai fost audiat astăzi, în acest dosar, şi Octavian Coţolan, patronul unei firme din Timiş care se ocupa cu exportul bunurilor culturale. Toţi cei trei învinuiţi în dosarul de corupţie au susţinut că obiectele exportate ilegal, potrivit rechizitoriului, nu erau de patrimoniu.
Cătălin Rişcuţa, angajat al Muzeului din Deva, dar şi al Direcţiei de Cultură Hunedoara, a fost contractat şi de firma lui Coţolan, pentru a evalua bunurile culturale achiziţionate de acesta, înainte de a fi exportate. „Niciunul dintre obiectele evaluate de mine nu era de patrimoniu”, a precizat Cătălin Rişcuţa.

Îi acuză pe poliţişti de abuz
Soţia lui, Cristina Rişcuţa, se ocupa de emiterea certificatelor de export pentru bunurile culturale provenite de la firma afaceristului timişean. Ea a declarat că niciunul dintre scaunele, tablourile şi celelalte obiecte pentru care a dat avizele necesare exportului nu erau de patrimoniu. Mai mult, „când am fost chemată să dau declaraţia la Poliţie, poliţistul care a anchetat cazul mi-a dictat ce să scriu şi apoi m-a ps să semnez. Nu aveam avocat şi nu ştiam ce se întâmplă”, a precizat ea.
Funcţionarii Direcţiei de Cultură Hunedoara se consideră nevinovaţi în faţa acuzaţiilor procurorilor. Dacă la va fi dovedită vinovăţia ei riscă închisoarea şi plata unor despăgubiri de aproximativ 80.000 de euro, către statul român, pentru cele aproximativ 16.000 de bunuri culturale, susceptibile a fi de patrimoniu, care ar fi ajuns ilegal în străinătate.