Descoperire impresionantă la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane
0Arheologii au descoperit rămășițele locuinței unui demnitar roman, sub Templul Zeului Jupiter. Una dintre cele mai valoroase piese scoase la iveală de săpăturile organizate în Ulpia Traiana Sarmizegetusa este o frescă viu colorată.
Una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din ultimele decenii realizate în situl vechii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a avut loc zilele trecute.
FOTOREPORTAJ: Locul neschimbat de milenii, la poalele cetăţii antice Piatra Roşie
FOTOGALERIE: Supravieţuiesc izolaţi de civilizaţie, în vechile cantoane ale mocăniţei
Arhelogii au scos la iveală rămășițele unei locuințe despre care se presupune că a aparținut unui înalt demnitar roman. Construcția, veche din secolul al doilea, ai cărei pereți fuseseră împodobiți cu fresce viu colorate a fost localizată în zona în romanii au ridicat Templul lui Jupiter și al Triadei din Capitoliu. Picturile, întinse pe mai mulți metri pătrați, sunt reprezentări ale naturii. Au putut fi conservate, deoarece au stat ascunse, sub pământ.
Asemănare cu Pompei
Pentru istoricul Ioan Piso, implicat
în cercetările arheologice din situl Ulpiei Traiana încă de la începutul
anilor 1970, frescele romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, bine
păstrate în ciuda secolelor care au trecut peste ele, sunt mărturiile
istorice ale civilizaţii fascinante. „Arheologii au mai găsit,
de-alungul timpului, în vechiul oraş roman, astfel de picturi care
împodobeau zidurile locuinţelor, dar niciuna la aceste dimensiuni. Din
nefericire, neştiinţa sau indolenţa oamenilor au făcut ca în decursul
timpului să se piardă fresce deosebit de valoroase, bătrânii locului
povestind că pe zidurile romane văzuseră «zugrăveli» de un stat de om,
cu flori şi «îngeri». Sper doar ca lecţia trecutului să ne înveţe să nu
repetăm aceleaşi greşeli şi în prezent”, a spus Ioan Piso.
Istoricul
a adăugat că Ulpia Traiana Sarmizegetusa fusese un oraş rafinat al
romanilor, plin de picturi, fresce şi mozaicuri, artă pe care locuitorii
ei o foloseau pentru a-şi cinsti zeii. „Din fericire pentru locuitorii
ei, sau poate din nefericire pentru arheologi, Ulpia Traiana nu a avut
soarta oraşelor Pompei şi Herculaneum, ale căror locuinţe au fost
acoperite şi conservate astfel de cenuşa Vezuviului”, a mai spus Ioan
Piso. Arheologul Ovidiu Ţentea, cel care a condus săpăturile de la
Sarmizegetusa Ulpia Traiana, a declarat că frescele descoperite în sit
urmează să fie expertizate de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice,
pentru a fi stabilit în ce mod se va face conservarea lor.
„Cel mai
probabil, picturile vor fi extrase din sit, pentru a putea fi
restaurate şi valorificate. Ele ar putea fi apoi expuse la Muzeul de
Arheologie de la Sarmizegetusa. Dacă vor rămâne în locul unde au fost
descoperite, frescele sunt foarte dificil de protejat împotriva
degradării”, a declarat coordonatorul şantierului. Pe cele aproximativ
30 de hectare ale Sarmizegetusei Ulpia Traiana, arheologii continuă să
facă descoperiri dintre cele mai deosebite. În ciuda succeselor lor,
fondurile primite sunt reduse, iar vechea cetate este aproape lipsită de
apărare în faţa braconierilor.
Ce puteți vedea la Sarmizegetusa Ulpia Traiana
În vechea colonie înființată de romani după războaiele de cucerire victorioase purtate la începutul secolului al doilea, turiștii sunt invitați la o adevărată lecție de civilizație și istorie în aer liber. Sunt aproape 30 de hectare de ruine ale templelor și construcțiilor romane imense, care dezvăluie modul de viață al strămoșilor.
De asemenea, vizitatorii pot intra la muzeul de arheologie, aflat în apropierea sitului, unde pe lângă sutele de obiecte descoperite în urma săpăturilor arheologice, pot vedea o expoziție inedită a uniformelor și echipamentelor militare romane.
Citeşte AICI alte materiale publicate de Daniel, pe blogul acestuia.
Se încarcă comentariile...
