Stiri din Hunedoara

Din cele mai vechi timpuri, vânătoarea cu şoimi a fost apanajul nobililor și regilor. Atât de mult prețuiau arabii aceste păsări încât, în urmă cu câteva secole, România plătea șoimi, ulii și ereți ca tribut Imperiului Otoman.

De altfel, în Europa, tehnicile vânătorii cu şoimi au fost aduse de arabi. Astăzi însă, statele în care nobila tradiţie se mai păstrează pot fi numărate pe degete. În România, hunedoreanul Dorin Cărăbeț, în vârstă de 38 de ani, se luptă pentru a readuce pe tapet acest tip de vânătoare care s-a pierdut undeva prin secolul al XVII-lea. De altfel, Dorin Cărăbeț este unul din cei trei români recunoscuţi pentru aptitudinile lor de şoimari. „Este o îndeletnicire care oficial a dispărut din România pe la 1800. Ea s-a transmis însă prin filoane difuze până în zilele noastre. Pentru că iubesc şoimăritul, am înfiinţat un ONG,  care se numeşte <<Peregrinus Deva>>,. Prin acest ONG, doresc să promovez legiferarea aceastui tip de vânătoare şi în România. Este singura care nu perturbă în nici un fel echilibrul natural”, precizează Dorin Cărăbeţ.

Acesta arată că, la ora actuală, șoimăritul este practicat îndeosebi în țările civilizate. De exemplu, în Marea Britanie s-a dezvoltat o adevărată rețea de școli, în care oamenii vin să învețe cum se practică această formă de vânătoare. “Aici, omul studiază cum sa se comporte în prezența zburătoarei, cum să îi anuleze frica față de oameni, cum să o învețe să aibă încredere în stapan și abia apoi să asculte de comenzile date. După terminarea acestui curs, se obține un permis care dă dreptul de a practica șoimăritul”, explică Cărăbeț..

Despre Dorin Cărăbeț au auzit și arabii care, în urmă cu puțin timp, l-au invitat în Dubai, alături de alți 200 de cercetători şi experţi în şoimărit din 70 de state ale lumii, pentru a participa la al doilea Festival Internaţional de Şoimărit. Aici, pe parcursul a opt zile, au avut loc demonstraţii inedite de dresaj, expoziţii de fotografie, sculptură şi pictură şi proiecţii de film care au avut ca personaj cea mai rapidă zburătoare a planetei. Festivalul s-a desfăşurat în mare parte la Al Ain - al doilea oraş ca mărime din Abu Dhabi şi a fost organizat sub patronajul Şeicului Zayed bin Sultan Al Nahyan, primul preşedinte al Emiratelor Arabe Unite.  “Arabii venerează şoimii pe care le socotesc păsări sacre. De altfel aceste păsări menţionate şi în Coran. În plus, doar persoanele de rang înalt au dreptul să deţină un şoim în cele şapte emirate de la Golful Persic. O singură pasăre valorează cât o maşină de lux. E vorba de Şoimul Polar”, explică șoimarul hunedorean.

Festivalul din Dubai i-a oferit ocazia să urmărească suprinzătoare demonstraţii de dresaj. Ineditul spectacol s-a desfăşurat în inima deşertului. Timp de o zi, răpitoarele au dovedit de ce sunt în stare încercând să aducă la sol momeli atârnate de un balon cu heliu aflat la 300 de metri deasupra pământului. “Un exerciţiu foarte important pentru păsările de pradă, pentru că le întăreşte musculatura. Pentru un şoim, un zbor de 300 de metri pe verticală înseamnă un efort enorm”, spune Cărăbeţ. La fel de fascinant a fost şi zborul şoimilor după un avion care zbura pe o rază de un kilometru ducând cu el o bucată de prepeliţă. 

La festivalul din Dubai, Dorin Cărăbeț a prezentat celor prezenți un film despre viața răpitoarelor. „Şoimăritul în România este pomenit în documente care datează cel puţin din secolul XII. În perioada medievală. Șoimii proveniţi din Transilvania erau recunoscuţi ca specii foarte bune pentru vânătoare şi erau preferaţi de curţile nobiliare din toată Europa. La fel de apreciaţi erau la vremea aceea şi şoimarii transilvăneni”, explică hunedoreanul. În urma expunerii sale, România a fost acceptată ca membru colaborator al IAF (Asociaţia Internaţională pentru Şoimărit), al cărei preşedinte – Frank Bond, s-a numărat printre oaspeţii festivalului, alături de reprezentanţi de seamă ai emiratului şi ai UNESCO. Dorin Cărăbeţ a deprins şi meşteşugul dresării păsărilor de pradă, aparent o activitate fără de sfârşit, atât timp cât pasărea nu va recunoaşte niciodată omul ca stăpân. „Cine vrea să practice cu succes şoimăritul trebuie să înţeleagă un lucru esenţial: pasărea este şeful. Orice comportament brutal la dresaj,  refuzul de a împărţi vânatul cu ea, face ca, la prima dezlegare, pasărea să nu se mai întoarcă la stăpân. De fapt, în psihologia ei, pasărea de pradă are credinţa permanentă că ea este liderul, în timp ce omul este doar un partener secundar”, spune Dorin Cărăbeţ.

Hunedoreanul are  la activ, până acum,  transformarea a 10 păsări de pradă în parteneri de vânătoare pentru om.  Şi încă o curiozitate. Şoimarul spune că  niciodată un animal perfect sănătos nu a căzut victimă unei păsări de pradă. „E o lege de fier care se numeşte  selecţie  naturală. Toate exemplarele de iepuri, porumbei,  căprioare, sau fazani  pe care păsările răpitoare le răpun au o problemă. Sunt fie bolnave, fie prea tinere sau prea bătrâne, sau au o problemă de alarmare privitor la inamicii lor naturali”, spune şoimarul. Hunedoreanul practică şoimăritul și ca activitate didactică pentru popularizarea acestei activităţi la tinerii şcolari. De asemenea, de câte ori este invitat, şoimarul hunedorean participă la gale de şoimărit în Spania, Ungaria sau Marea Britanie.

Potrivit acestuia, dresajul unei păsări de pradă e un domeniu foarte vast, cu tehnici care diferă în funcție de clasă de vârsta păsării de relief și de vegetația terenului de vânătoare. “De asemenea sunt importante prăzile vizate și, evident, particularitățile de caracter ale individului de care șoimarul se ocupă. Există tehnici de bază, cu o mulțime de ramificații, de la care șoimarul poate pleca, adaptând pe parcurs, dacă e cazul, unele modificări în abordare prin adoptarea unor elemente ale altor tehnici, sau pur și simplu prin inventarea altora cu totul noi. Nu contează aici dacă te-ai abătut de la calea descrisă de cărți, atâta vreme cât pasărea ta răspunde bine la comenzi în teren și vânează”, explică Cărăbeț.