PORTRET ADEVĂRUL DE HUNEDOARA: Ciprian Drăgan a scris o carte unicat în judeţ

Doctor în istorie la 29 de ani, tânărul a început o incursiune prin trecutul bibliotecilor, care s-a încheiat cu un volum: „Biblioteci şcolare din comitatul Hunedoara (1867-1918)”.

Pasionat de istorie încă din anii copilăriei, hunedoreanul Ciprian Drăgan a reuşit să facă carieră în acest domeniu. Doctor în istorie la numai 29 de ani, hunedoreanul, coordonat de profesorul universitar doctor Eva Mârza, a studiat sute de ore printre documente vechi pentru a da viaţă unei cărţi inedite despre istoria bilbliotecilor şcolare din judeţul Hunedoara în perioada 1867-1918. Aparent, tema aleasă de Ciprian pare neinteresantă pentru un neavizat. Cu toate acestea, ea scoate la lumină o serie de aspecte deosebit de incitante şi interesante pentru orice pasionat de istorie. Tendinţa de maghiarizare, prin intermediul şcolii, a elevilor din Transilvania, dorinţa austro-ungarilor de a menţine un procent ridicat al analfabetismului în rândul românilor şi informaţii despre ce cărţi erau oferite elevilor din acea perioadă sunt concluziile principale ale cărţii lui Ciprian Drăgan.„Cercetările mele arată că bibliotecile şcolare româneşti din perioada austro-ungară erau puţine, cărţile nu depăşeau în medie zece exemplare în jurul anului 1900, iar ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice impunea legi care aveau un singur scop: maghiarizarea”, a explicat dr. Ciprian Drăgan.

Istoricul hunedorean susţine că cea mai defavorizată perioadă pentru învăţământul hunedorean românesc aflat sub dominaţia Imperiului Austro-Ungar apare din anul 1907 când ministrul Educaţiei este numit contele Apponyi Albert. „Legile date de acest conte au avut urmări considerabile asupra învăţământului nemaghiar. Cea dintâi urmare a legii a fost intentarea unor procese disciplinare învăţătorilor necunoscători ai limbii maghiare. Apoi nişte reguli dure privind prevederi edilitare şi de igienă au dus la închiderea a peste 300 de şcoli. Situaţia cea mai critică a fost înregistrată în comitatul Hunedoara, iar efectele au fost catastrofale. Practic, rata analfabetismului a ajuns la aproape 80 la sută”, a explicat istoricul hunedorean.

Un alt punct aflat pe ordinea de zi a tuturor miniştrilor maghiari, care s-au perindat în guvern în perioada cercetată de istoricul hunedorean a fost cenzurarea unor manuale referitoare la studiul geografiei şi istoriei Transilvaniei.

În privinţa analfabetismului în rândul elevilor, dorit de austro-ungari, scopul era evident. „Creşterea exponenţială a numărului de analfabeţi a însemnat o armă în mâinile guvernelor maghiare, care au încercat să-l folosească, în primul rând, pentru a limita dreptul la vot. În acelaşi timp o expresie a inferiorităţii economice, a sărăciei în care erau menţinuţi românii, marea lor majoritate fiind ţărani lipsiţi de pământ sau cu loturi ce abia le permiteau să-şi asigure existenţa. Aceşti factori au contribuit la situaţia deosebit de gravă a majorităţii populaţiei, care nu a beneficiat de posibilitatea instruirii prin şcoală”, a explicat autorul cărţii.

Întrebări şi răspunsuri
Ce cărţi găseau elevii români în bibliotecile şcolare în acea perioadă?
În primul rând trebuie să plecăm de la premisa că numărul cărţilor era mic. O bibliotecă avea între cinci şi 20 de cărţi. Cu toate acestea, dincolo de cărţi şcolare se găseau Jules Verne, Ion Creangă sau Alexandru Brătescu Voineşti. Se mai găseau cărţi de educaţie pentru agricultură şi manuale cu aplicaţie practică.

Cum se vede prin ochii unui bibliotecar dorinţa elevilor din ziua de astăzi de a citi?
Elevii citesc puţin sau deloc. Majoritatea caută cărţile prevăzute de programa şcolară sau citesc cărţi din categoria fantasy. Mă refer la cărţi cu vampiri, personaje imaginare care, din punctul meu de vedere, reflectă o lipsă de imaturitate. Lucrez în domeniu de aproape opt ani şi pot să spun că de la an la an numărul elevilor care calcă pragul bibliotecii scade considerabil, cu toate că biblioteca încurajează şi noi forme de îmbogăţire a cunoştinţelor prin folosirea computerului.

Ce-i place
Lui Ciprian îi place eleganţa conportamentală. „Apreciez oamenii care ştiu să vorbească corect, au cultură generală. Respectul este o altă caracteristică pe care o apreciez”, a spus tânărul.

Ce nu-i place
„Nu suport minciuna, incultura şi neseriozitatea. Din păcate mă izbesc des de ele. Incompetenţa este un alt lucru care îmi repugnă”, a mai spus Ciprian Drăgan.

Profil
născut. 27.09.1980
Studii. Doctor în istorie
Experienţă. Bibliotecar
Familie. Necăsătorit