Boboteaza, moment prilenic pentru a te feri de boli şi pentru aflarea ursitului
0
Numită şi ziua Crucii, Boboteaza este considerată prima mare sărbătoare a noului an. Tradiţia hunedoreană caracterizează această zi cu o serie de practici ritualo-magice, care au menirea de a purifica atât oamenii, cât şi animalele.
În noaptea de Bobotează, fetele obişnuiesc să pună sub pernă fire de busuioc, pentru a-l visa pe cel cu care urmează să se căsătorească. Bătrânii din satele de munte adaugă că tinerele ţin post toată ziua, pentru că numai astfel vor avea bărbaţi harnici. „Pe vremuri, în Ţinutul Momârlanilor, slujba de sfinţire a apei avea loc pe malul unui pârâu ce curgea în apropierea bisericii. Preotul aşeza cele sfinte pe o masă, iar de jur-împrejur se aflau vasele celor veniţi să ia apă sfinţită”, a declarat Marcel Lapteş, etnograf în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara.
Ridicarea Ionilor
În ziua de Bobotează, toate casele sunt curăţate de relele anului care s-a încheiat. Apa sfinţită este numită şi Aghiasmă Mare, fiind considerată remediu în combaterea bolilor şi a energiilor negative. ,,Când venea protul, se obişnuia ca sub preş să fie ascunse grăunţe de cucuruz şi boabe de grâu, ca ele să fie sfinţite şi să aducă rod bun tot anul”, a adăugat Lapteş. Acesta a mai precizat că în unele locuri, în seara de Bobotează, avea loc obiceiul Ridicării Ionilor, conform căruia toţi flăcăii purtători ai numelui de Ion erau ridicaţi pe braţe de trei ori. Acest ritual se desfăşura, de obicei, la cârciuma din sat.
Se încarcă comentariile...
