Procurorii au cerut pedepse maxime şi daune de 6,6 milioane de euro în dosarul "comorilor dacice"
0
Iulian Ceia, unul dintre acuzaţii din dosarul comorilor dacice, le-a declarat război magistraţilor de la Tribunalul Hunedoara.
După ce la precedentele două termene de judecată, cei 12 „aurari” au reuşit să amâne verdictul final în dosarul penal în care sunt judecaţi pentru pagube de milioane de euro, azi-dimineaţă procesul a fost reluat la tribunal. Hunedorenii acuzaţi de furtul şi traficarea brăţărilor regilor daci au fost aşteptaţi să îşi spună „ultimul cuvânt” înainte de sentinţa finală. Nici de acestă dată, evenimentele nu şi-au urmat cursul firesc.
A recuzat, din nou, instanţa
Iulian Ceia, cercetat în acest dosar, a formulat o cerere de recuzare a judecătorului şi procurorului de caz şi o alta pentru întreg completul de magistraţi ai secţiei penale de la tribunalul Hunedoara. Motivul? „Imparţialitate şi înţelegere extrajudiciară între procurori şi judecători”, a fost consemnat în cererea hunedoreanului. „Procurorul se înţelege cu judecătorul în defavoarea mea. S-au întâmplat multe lucruri care m-au dus la această concluzie. E ultima dată când mai intru în această sală de judecată”, a declarat Iulian Ceia.
Judecarea cauzei a fost amânată pentru ca judecătorii să delibereze asupra cererii de recuzare a completului, depusă de Ceia. Ăn cursul acestei după-amiezi, magistraţii ar putea da verdictul final în cel mai longevic dosar penal judecat la Tribunalul Hunedoara.
Proces de uzură
În dosarul comorilor dacice, 12 persoane sunt acuzate că au făcut parte dintr-un grup de crimă organizată care, în perioada 2000 – 2001, a organizat acţiuni de braconaj în siturile arheologice din Munţii Orăştiei. Potrivit anchetatorilor, la 6 mai 2000, braconierii au descoperit sub o groapă de cult din situl Căprăreaţa, 10 brăţări dacice de aur masiv. Trei săptămâni mai târziu, în acelaşi sit, sub două lespezi de piatră, ei au găsit alte cinci brăţări. Obiectele, alături de mai multe bunuri de patrimoniu şi tezaure de monezi vechi din aur şi argint, au fost puse în vânzare pe piaţa neagră, în Occident.
Ministerul reclamă pagube de milioane de euro
Ulterior, 11 dintre ele au fost recuperate de statul român şi se află la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti. 13 persoane au fost arestate, în mai 2005, sub acuzaţia că au făcut parte din grupul de crimă organizată. Procesul lor a început câteva luni mai târziu, la Tribunalul Hunedoara. Între timp, unul dintre acuzaţi a decedat, iar ceilalţi 12 au fost puşi în libertate. În prezent, hunedorenii mai sunt cercetaţi pentru traficarea a doar trei dintre brăţările de aur. Reprezentanţii Ministerului Culturii şi Cultelor le cer „aurarilor” plata unor despăgubiri de aproximativ 6,5 milioane de euro, valoarea de circulaţie a obiectelor traficate.
„Minele de aur” din Sarmisegetuza
Siturile din Munţii Orăştiei au fost o adevărată mină de aur pentru braconieri. În ultimii ani, zeci de hunedoreni, dar şi cetăţeni străini, şi-au încercat norocul răscolind cu detectoarele de metale ruinele aşezărilor dacice. Tezaurele de monezi dacice, de bijuterii şi alte câteva mii de obiecte de patrimoniu găsite de braconieri au ajuns ilegal în afara ţării. Până în prezent, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a trimis în judecată, în două dosare penale voluminoase, peste 20 de persoane acuzate de furtul şi traficarea comorilor dacice descoperite ilegal în siturile arheologice din zona Orăştiei. Alţi câţiva zeci de „braconieri” sunt cercetaţi pentru aceleaşi fapte şi urmează să fie trimişi în instanţă ca învinuiţi.
Se încarcă comentariile...
