Hunedoara: Aeroportul Deva, o afacere pe cale să rămână „în aer”

Hunedoara: Aeroportul Deva, o afacere pe cale să rămână „în aer”

Preşedintele CJ spune că nu poate arunca pe geam 100.000 de euro,  cât a costat studiul de fezabilitate,  şi va deschide un proces în instanţă.

Indiscutabil, investiţia într-un aeroport internaţional la Deva nu are destulă „bază materială”  ca să fie finalizată. Prima nevoie pentru proiect este o suprafaţă de teren plană de circa 100 de hectare, de la Săuleşti. Până la finele acestei săptămâni, Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara, principalul promotor al acestui proiect,  dispunea de doar 30 de hectare de teren în locaţia destinată construirii aerogării.

Terenul i-a fost atribuit prin hotărâre de Guvern acum trei ani, ca fracţiune din suprafaţa aflată în proprietatea Aeroclubului Deva. Potrivit legii în intervalul de trei ani, administraţia judeţeană avea obligaţia să demareze investiţia în aerogară. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, Aeroclubul România a cerut retrocedarea suprafeţei de 30 de hectare.

Va fi judecată la bară

Ca proiectul să nu se împotmolească definitiv, singura soluţie identificată de CJ pentru a consolida suprafaţa de 100 de hectare strict necesară a fost o propunere de asociere cu Aeroclubul din Deva. Potrivit lui Mircea Moloţ, preşedintele CJ Hunedoara, Aeroclubul României a respins parteneriatul şi acum cere înapoierea în administrare a celor 30 de hectare de teren.

„Terenul este intabulat pe Consiliul Judeţean şi pentru că nu intenţionăm să-l retrocedăm probabil se va ajunge la un proces. Vrem să construim acel aeroport acolo”, a spus oficialul. Studiul de fezabilitate plătit de CJ în acest an unei firme italiene  pentru a demonstra oportunitatea construirii aeroportului de la Deva a fost de circa 105.000 de euro, bani publici.

Nici un leu investit

Adel Ştef, comandatul detaşamenului de zbor cu motor din cadrul Aeroclubului România spune că CJ Hunedoara va pierde terenul pentru că nu a investit nici un leu în el timp de trei ani. „Nici măcar un gărduleţ din ţăruşi nu au făcut pe teren. Conform legii, Aeroclubul România este îndreptăţit în aceste condiţii să ceară retrocedarea terenului nefolosit”, a spus Adel Ştef.

Numai dacă se face aviaţie

„România are nevoie de încă 140 de terenuri de zbor, de toate tipurile, pentru a atinge media europeană de călători cu avionul raportată la numărul de locuitori. Dacă pe acel teren de la Săuleşti există intenţii reale de a face exclusiv aviaţie şi primim garanţii în acest sens nu cred că va fi o problemă să se ajungă până la urmă la o înţelegere”, a spus şeful zborurilor cu motor din România.