Hunedoara: ANCHETĂ În timp ce minerii mureau pentru cărbune, şefii lor făceau cabane
0
În timp ce ortacii de la EM Petrila cădeau ca spicele în cele două explozii de metan din noiembrie 2008, şefii lor plănuiau petrecerea de Revelion şi construiau cabana unde urma să aibă loc ospăţul.
Citeşte şi:
- Hunedoara: Şefii de la Petrila trimişi în judecată vor pleda nevinovaţi
- Hunedoara: Dosarul exploziei de la Petrila a ajuns instanţă
- Minerii bolnavi de „chiulangită”, puşi la coada listei în ziua de salariu
Într-un loc idilic chiar la intrarea în Parcul Naţional Grădiştea Muncelului, la mijlocul lui 2008, ortaci de la mina Petrila trăgeau de zor la construcţia unei cabane în care şefii lor aveau să dea marea petrecere de sfârşit de an. Chiar dacă minerii din Valea Jiului dădeau şi atunci cărbunele cu mâinile goale ca şi acum, conducerea Companiei Naţionale a Huilei (CNH) Petroşani a găsit resursele financiare pentru o construcţie costisitoare ce trebuia să devină încă o cabană de protocol sau mai bine zis un „cuibuşor ” pentru şefii minerilor. Clădirea „camuflată” de ochii curioşilor situată în spatele Staţiei de Captare a Apei de la Peştera Bolii ce aparţine EM Petrila, a fost ridicată şi urma să se lucreze la interior. „Cuibuşorul” trebuia să aibă parter plus etaj, sala de mese, bucătărie şi dormitoare. Teribilul accident de muncă produs în 15 noiembrie 2008 a dat peste cap planul şefilor, iar lucrările la interior au fost sistate.
Depozit în loc de „cuibuşor”
Directorul general al CNH, Constantin Jujan, numit anul acesta în funcţie, susţine că la Captarea de la Peştera Bolii nu s-a construit o cabană de protocol ci doar anexe la construcţia deja existentă. Jujan era în anul 2008 a doua persoană ca putere de decizie în cadrul CNH. „Acolo este Staţia de captare pentru apa potabilă a minei, iar construcţia clădirii este veche. Ea a suferit nişte modificări acolo, legate de utilităţile care sunt. Nu ne-am propus să facem o cabană acolo şi nu am avea interes să facem o cabană la o staţie de captare dar sunt anexe care s-au făcut acolo. O parte sunt legate de ceva materiale ce trebuie depozitate pentru staţie, personalul care lucrează acolo. Dacă este amenajată îşi vor putea depozita nisip cuarţos, clorura de var ce materiale sunt acolo. Nu fac nici un fel de construcţie care să aibă rol de protocol”, declară, directorul general al Companiei Naţionale a Huilei, Constantin Jujan.
Cabană de protocol
Chiar dacă „generalul” actual nu este cel care a avizat investiţia de la Peştera Bolii, explicaţia lui este contrazisă de realitate. La o simplă privire construcţia îşi dă de gol destinaţia iniţială, aceea de cabană de protocol, numai prin lipsa uşilor care ar face accesul într-un obiectiv cu scop industrial şi prezenţa foişorului din faţa ei. Totodată, este greu de crezut că puţinii angajaţi care deservesc staţia de captare nu mai aveau spaţii disponibile în construcţia veche, funcţională şi în prezent, pentru a-şi depozita sacii cu nisip cuarţos sau clorură de var ori alte materiale necesare în procesul de producţie. Directorul Jujan nu ştie nici cât s-a cheltuit de cei care au decis să ridice din banii publici o cabană inutilă, dar dă asigurări că în construcţie nu se vor mai băga banii minerilor. „ N-am idee, trebuie întrebat direct la mină (n.r. EM Petrila) ce materiale s-au utilizat acolo, deci personal nu m-am ocupat de treaba asta”, mai susţine şeful minerilor.
Compania Naţională a Huilei din Petroşani prin subunităţile miniere deţine mai multe locaţii situate în zona montană a Văii Jiului şi Hotelul Onix din centrul municipiului Petroşani, adică suficiente locaţii pentru „protocol”. Totodată CNH este şi cel mai mare datornic la bugetul de stat din România cu o creanţă acumulată de la începutul anilor ’90, de circa 3,5 miliarde de lei.
Se încarcă comentariile...
