Tiberia Nedelea - Mica "prinţesă" a artelor marţiale

Chiar dacă de-abia a împlinit nouă ani, Tiberia Nedelea impresionează prin maturitate şi seriozitate. Este genul de copil căruia cu greu reuşeşti să îi smulgi câteva cuvinte.

„Cred că faptele şi nu vorbele sunt mai importante. Cel mai bine mă simt atunci când mă aflu pe salteaua de luptă” susţine tânăra care frapează prin eleganţă şi naturaleţe.

După aproape doi ani de muncă, fata este pregătită să intre în febra concursurilor.

A participat deja la două competiţii de nivel naţional, reuşind să cucerească medalia de bronz chiar la debut. „Medalia am obţinut-o la «Cupa României» la stilul kempo semi-contact. Am fost aproape de medalia de aur. Data viitoare nu vreau să o mai scap” explică sportiva de la CS Aquila Giurgiu.

La sală datorită unui coleg
Primul sport practicat de Tiberia a fost înotul. „Aveam şase ani când am mers la înot, la bazinul de la Şcoala numărul 8. Mi-a plăcut foarte mult acolo, am stat un an” afirmă copila care povesteşte că a fost cea mai fericită în momentul în care a putut să înoate fără ajutorul colacului de salvare în Marea Neagră.

Chiar dacă nu ştia mare lucru despre artele marţiale, un coleg de clasă care practica acest sport, a convins-o să vină la sală pentru că nu va regreta. „Colegele nu mă lăsau să vin. Îmi spuneau că-i un sport pentru băieţi şi că poţi să te răneşti. Eram curioasă şi le-am cerut voie părinţilor. Au fost de-acord, iar prima persoană care m-a adus de mână la sala Aquila a fost bunicul meu”.

Atmosfera de la club şi exerciţiile complexe au făcut-o să nu regrete pasul făcut. „Pot să spun că mi-a plăcut din prima. Am învăţat să lupt şi mi-am făcut foarte mulţi prieteni. M-a încurajat şi faptul că nu sunt singura fată de-aici. Acum suntem cam 15” explică Tiberia.

Băieţii evită să o tachineze
A început cu exerciţiile fizice, urmate de noţiunile de bază şi tehnicile de autoapărare. După aproximativ un an, Tiberia a participat la o demonstraţie de arte marţiale acolo unde şi-a pus la pământ un coleg de la Aquila. „Proiectările sunt reale, nu este nimic mimat. La început şi eu eram impresionată cum reuşesc să proiectez pe cineva la pământ doar cu forţa mea” afirmă tânăra care susţine că nu s-a folosit până acum de procedeele învăţate pentru a-şi pedepsi colegii de clasă.

„Nu îmi place să recurg la violenţă. E adevărat că nu m-a provocat nimeni. Colegii nu sunt răutăcioşi pentru că ştiu că fac sport”.
Tânăra este foarte mândră de chimonoul său negru pentru probele de kempo, cadou de la bunica. În afară de antrenamentele pentru competiţiile viitoare, Tiberia Nedelea se pregăteşte şi pentru un nou examen de centură. „În acest moment port centura galbenă. Dacă mă voi pregăti bine, în acest an o pot obţine pe cea portocalie”.

Profil
NĂSCUTĂ: 30 ianuarie 2002, Giurgiu
STUDII: Elevă în clasa a III-a la Şcoala Nr. 7 din Giurgiu
FAMILIE: Este singură la părinţi

CE-I PLACE: Micuţa practicantă de arte marţiale este îndrăgostită de înot şi de limba engleză. De asemenea, în fiecare week-end îşi pune rolele în picioare şi iese împreună cu prietenele sale în parc pentru a se plimba.
CE NU-I PLACE: Chiar dacă susţine că nu este pretenţioasă când vine vorba de mâncare, Tiberia recunoaşte că roşiile sunt singurele care nu îi plac. „Cel mai mult mă deranjează atunci când îi văd pe cei de vârsta mea care se ceartă. Se jignesc şi se bat”.

ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI:
1) Care sunt „fanii” tăi cei mai mari?
Părinţii şi bunicii pentru că mă sprijină foarte mult. Au fost în sală la primul meu concurs şi mi-a fost bine să îi ştiu că mă aplaudă şi că se bucură pentru mine.
2) În ce domeniu ai vrea să lucrezi când vei fi mare?
Pentru că îmi place foarte mult limba engleză, m-am gândit că aş putea deveni translator. S-ar putea ca pe viitor să am o altă dorinţă, dar în acest moment chiar asta mi-aş dori să fac.