“Stâlpul solar”a picat testul de eficienţă

Giurgiuvenii nu ştiu că au un stâlp solar în oraş

Singurul stâlp din oraş alimentat de la soare, montat experimental în 2009, nu face faţă nopţilor lungi de iarnă.Soluţia cea mai rentabilă, aplicată la stâlpii de iluminat de pe domeniul public,  s-a dovedit a fi cea a becurilor economice.

Soluţia cea mai rentabilă, aplicată la stâlpii de iluminat de pe domeniul public,  s-a dovedit a fi cea a becurilor economice.

În urmă cu aproximativ un an şi două luni, Administraţia Domeniului Public şi Privat (ADPP) din Giurgiu a instalat în parcul Mihai Viteazul un stâlp de iluminat cu leduri, care se alimentează cu electricitate obţinută pe baza energiei solare.  Existenţa “stâlpului ecologic” a trecut aproape neobservată în oraş. “Avem un stâlp care merge singur? Nici n-am ştiut!”, a declarat un responsabil din primărie.

Giurgiuvenii trec şi ei, fără să-l bage în seamă. “Cred că este un stâlp de iluminat.  Dar, până acum nu mi-a atras atenţia, prin nimic. Are o formă modernă şi cred că n-am mai văzut modelul ăsta în altă parte, în oraş”, a declarat o tânără de 16 ani, care se ducea spre casă.

Un experiment nereuşit

Din păcate,  acest sigur stâlp ecologic, unic în sistemul de iluminat public din Giurgiu, s-a dovedit un experiement nereuşit.

“Stâlpul care se alimentează cu electricitate de la soare a fost o ofertă din partea unei firme care comercializează obiecte de iluminat. Deşi nu am plătit nimic pentru el, dezamăgirea a fost mare, pentru că, pe lângă că este foarte scump, dispozitivul nu face faţă unei nopţi lungi de iarnă. Dimineaţa, pe la ora 4.00, lumina stâlpului abia mai pâplâie, ca o lumânare”, a explicat Ionel Sevastian, şeful Serviciului Pregărire şi Urmărire Producţie al ADPP.

“Este o soluţie total nerentabilă, în condiţiile în care întreaga instalaţie costă 7.000 de lei şi, în plus, mai trebuie şi păzit, pentru că, la baza stâlpului  sunt doi acumulatori care costă, fiecare, câte 700 de lei. Nici perioada de garanţie nu constituie un element de atractivitate, în condiţiile în care acumulatorii durează doar doi ani, iar bacteria solară, cel mult cinci ani”, a mai spus Ionel Sevastian.

Soluţia: becurile economice

Nereuşita experimentului ecologic i-a mobilizat pe responsabilii de la ADPP Giurgiu care au trecut, din primăvara acestui an, la înlocuirea becurilor cu vapori de sodiu, cu becuri economice.

“Am înlocuit déjà becurile clasice de pe Bulevadrul Mihai Viteazul şi toate becurile din oraş care s-au stricat sau au fost sparte. În condiţiile în care un bec clasic consumă 150 de waţi pe oră, iar unul economic, doar 55 de waţi, pe oră, iar un kilowat costă 50 de bani, rezultă, la cele 1000 de becuri economice, pe care le-am înlocuit, déjà, o cheltuială de aproximativ  de trei ori mai mică decât dacă am fi rămas pe soluţia clasică. Deci un câştig net de aproximativ 2000 de lei, bani pe care îi vom utiliza pentru înlocuirea, în continuare, a tuturor becurilor din iluminatul public din Giurgiu, cu becuri economice”, a precizat Ionel Sevastian.