Linia directă dintre Bucureşti şi Giurgiu refăcută pe calea ferată

Uniunea Europeană şi Guvernul României vor aloca aproximativ 75 de milioane de euro pentru un pod nou la Grădiştea. După aproape şase ani de la prăbuşirea podului de peste râul Argeş, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a găsit soluţia pentru refacerea legăturii pe calea ferată dintre Bucureşti şi Giurgiu.

Este vorba despre continuarea unui proiect început de Nicolae Ceauşescu, proiect care prevedea realizarea unui pod nou peste râul Argeş. Proiectul a fost abandonat după Revoluţie, însă MTI doreşte să îl „resusciteze”, mai ales că o parte din construcţie se află încă în picioare.
Conform unui comunicat de presă emis de Compania Naţională de Căi Ferate „CFR SA” în această lună au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici şi reviziuirea studiului de fezabilitate pentru lucrările privind podul deja existent. Lucrările vor începe anul viitor, iar investiţia va costa aproximativ 59 de milioane de euro (fără TVA).

Mană cerească pentru navetişti

Lucrările vor presupune, printre altele, reabilitarea infrastructurii podului şi a viaductului existent, construirea de noi viaducte pentru eliminarea terasamentelor înalte, racordarea traseului noii linii ferate pe cea existentă deja şi apărări de maluri în albia râului Argeş.
„Vai de mine. Este cel mai bun lucru pentru judeţul Giurgiu refacerea căii ferate.  Nu e vorba numai de Comana sau Grădiştea” susţine primarul comunei Comana, Aurel Enache. Acesta primise asigurări de la ministrul MTI, Anca Boagiu că în acest an se va găsi soluţia pentru pod.
În Grădiştea oamenii nu au aflat încă de surpriza pe care le-o pregăteşte Guvernul. Nici măcar cei care au grijă de mica gară aflată la câţiva kilometri de Bucureşti. „Vor să facă podul? Să îl facă! Au trecut o grămadă de ani de-atunci, era şi timpul” susţine femeia care vinde bilete. Astăzi a dat doar câteva. În „săgeata” care a plecat din Giurgiu la ora 15.45 şi a făcut cale întoarsă la 17.25 călătorii puteau fi număraţi pe degetele de la o mână.
„A scăzut mult traficul. Oamenii făceau înainte naveta pe locurile de muncă de la Bucureşti. Jumătate dintre ei au renunţat. Cu microbuzul plăteşti 14 lei dus-întors, iar oamenii sunt săraci şi nu îşi permit” susţine primarul comunei Comana, Aurel Enache.

Vechiul pod vândut de stat la fier vechi

La rândul lor, bătrânii satului confirmă faptul că mulţi dintre copiii şi nepoţii lor au renunţat la serviciul din Capitală. „Am doi băieţi şi patru nepoţi. Înainte de 2005 lucrau cu toţii, acum un singur nepot care a reuşit să îşi găsească o gazdă în Bucureşti” susţine moş Dinu, un bătrân care îşi târăşte picioarele pe drumul plin de praf din apropierea căii ferate. Se opreşte puţin în loc şi adaugă hâtru: „Domle dacă venea şi la noi Băsescu se făcea podul atunci. Aţi văzut că la Mărăcineni s-a făcut?!”.
Revenind la pod, din acesta nu au mai rămas decât pilonii din beton. Păstrând proporţiile, seamănă cu rămăşiţele celebrului pod de la Drobeta construit în urmă aproape două milenii de Apolodor din Damasc. Tot ce a însemnat armătură sau fier a fost vândut în urmă cu câteva luni.
„Podul căzut a fost scos la licitaţie şi vândut din câte ştiu eu unei firme din Constanţa. Nu este adevărat că l-au furat localnicii. Nu aveau cum să facă asta” a mai spus Aurel Enache.
Primarul este contrazis de mai mulţi localnici care povestesc cum, în câteva luni de la prăbuşirea podului toate componentele mici din fier au fost furate bucată cu bucată.

Inaugurarea va avea loc în 2013

Lucrările vor dura aproximativ un an şi jumătate după ce toate studiile şi licitaţiile vor fi făcute. „Fiind vorba de un proiect cu fonduri europene, firma contracantă trebuie să se încadreze în termen ca să îşi ia banii. Toată lumea spune că sunt costurile mari, dar ştiţi cât este de greu când vezi că nu ajung banii care erau estimaţi şi este nevoie să faci un act adiţional?”
Podul de la Grădiştea care făcea legătura pe calea ferată între gările Bucureşti Progresul şi Giurgiu Oraş s-a prăbuşit în august 2005 din cauza uneii viituri puternice. O perioadă de timp, CFR-ul a introdus câteva autobuze care să îi preia pe călători din trenul staţionat la Grădiştea şi să îi ducă la Bucureşti. Din cauza pierderilor foarte mari, CFR-ul a renunţat la idee, „traseul” fiind preluat de firme private care au impus propriile preţuri. În acest moment, singurul mod de a ajunge la Bucureşti din Giurgiu pe calea ferată este o rută ocolitoare prin Videle (judeţul Teleorman).