Dascălul cu care Giurgiu se mândreşte, aproape să devină medic: "E mai frumos să formezi oameni decât să-i vezi în suferinţă"

Cu o vechime de 33 de ani în învăţământ, Aurelia Ionescu reprezintă una dintre cele mai respectate cadre didactice din Giurgiu. Născută în comuna Băneasa, Aurelia Ionescu a absolvit liceul „Ion Maiorescu” din Giurgiu şi Facultatea de Limba si Literatura Română din cadrul Universităţii Bucureşti având dublă specializare: limba română şi limba italiană.

Dascălul clasat pe locul I în urma campaniei "Profesorii cu care Giurgiul se mândreşte" a predat până în anul 1990 limba română la Şcoala Nr. 10 din municipiu, transferându-se ulterior la Şcoala Nr. 4 „Mihai Eminescu” unde îi învaţă pe copii şi în prezent.

A format generaţii întregi de elevi, având o serie de rezultate importante la concursuri naţionale şi internaţionale. „Cred că toate aspectele frumoase ale muncii mele n-ar fi existat dacă nu mi-aş fi înţeles menirea de a insufla elevilor pasiunea pentru frumoasa limbă românească” îşi începe povestea Aurelia Ionescu.

Cult pentru familie şi satul natal
Satul natal i-a rămas tot timpul în inimă, în Băneasa făcând primii paşi atât în viaţă cât şi în educaţie fiind sprijinită de familie. „M-am născut într-o îndepărtată şi geroasă iarnă, într-o familie de gospodari respectabili a căror bucurie am simţit-o tot timpul. Locurile natale le port şi acum în suflet şi îmi place să vorbesc cu mândrie despre ele” afirmă Aurelia Ionescu.

Putea deveni medic
Decizia de a deveni profesor a fost luată în liceu, ştiind că de acel moment va depinde întreaga sa viaţă. „Mi-am continuat studiile în Giurgiu, la Liceul Ion Maiorescu, unde am avut profesori minunaţi, cu o conduită morală şi profesională demnă de apreciat. Profesionalismul lor a avut un rol important în hotărârea mea de a deveni profesor. ” a mai spus Aurelia Ionescu.

Aceasta susţine că la un moment dat, tatăl său îşi dorea ca ea să urmeze medicina însă până la urmă şi-a lăsat fiica să hotărască singură. „Nu mă vedeam medic, eram o fire sensibilă, incompatibilă cu această profesie. Gândeam la vremea aceea că e mai frumos să educi caractere, să formezi oameni, decât să-i vezi în suferinţă” subliniază profesoara de limba română al cărei vis a fost absolvirea unei facultăţi pentru a răsplăti încrederea şi sacrificiile părinţilor.

Citea cărţi „grele” deşi era doar o copilă
Pasiunea pentru lectură a început de timpuriu, primele cărţi fiind citite la recomandarea fratelui mai mare. Deşi era de-abia în clasa a IV-a, Aurelia Ionescu „bifase” deja două romane complexe: „Moromeţii” şi „Pădurea spânzuraţilor”.

„Dintre toate materiile, limba şi literatura română m-a atras cel mai mult, poate şi de aceea mi-am dorit să devin profesor de limba si literatura română. Ea îmi deschidea o viziune mai largă asupra vieţii, aveam posibilitatea să-mi exprim gândurile, ideile, fără anumite reguli impuse” afirmă Aurelia Ionescu ai cărei autori preferaţi sunt „clasicii” Dante Alighieri şi William Shakespeare dar şi modernul Paulo Coelho.

În afară de lectură, profesoara de limba şi literatura română adoră călătoriile şi drumeţiile, în special în zonele de munte.

Carieră împărţită în două şcoli
Dacă la Şcoala nr. 10 a început să deprindă tainele meseriei, la Şcoala nr. 4 s-a desăvârşit ca dascăl. „Cele două şcoli au reprezentat două etape distincte în cariera mea profesională. A considerat întotdeauna că un profesor trebuie să demonstreze buna pregătire profesională nu numai prin rezultatele elevilor ci şi prin contribuţia la inovarea unor strategii didactice sau exprimându-şi puncte de vedere asupra unor probleme de specialitate”.

Familia este pe primul plan
Ca profesor, Aurelia Ionescu a fost preocupată de a dezvolta elevilor latura creativă a personalităţii.

Familistă convinsă, Aurelia Ionescu are un soţ şi doi copii cu care se mândreşte. „Cred că reuşitele mele profesionale n-ar fi fost posibile fără un climat favorabil şi fără împlinirile din acest plan. Aş putea spune că nicio realizare profesională nu echivalează cu mândria de a a vea doi copii admirabili: un băiat arhitect şi o fată, profesoară, ambii apreciaţi şi respectaţi la locul de muncă” a mai spus Aurelia Ionescu.

„Vă mulţumesc tuturor celor care m-aţi situat în fruntea clasamentului şi m-aş bucura să ştiu că aş putea fi printre oamenii de bine care să vă fie alături în tumultul imprevizibil al vieţii” – prof. Aurelia Ionescu.