Au ajuns în instanţă cu referendumul

Procesul privind organizarea referendumului pe tema desfiinţării judeţului nostru s-a mutat la Curtea de Apel.

După ce instanţa de la Giurgiu a dat soluţie favorabilă Prefecturii în procesul privind anularea hotărârii de Consiliu Judeţean de organizare a referendumului pentru consultarea cetăţenilor în problema desfiinţării judeţulului, decizia a fost contestată de Dumitru Beianu la Curtea de Apel Bucureşti.

Chiar dacă cei din coaliţia de guvernământ nu au găsit o formulă convenabilă tuturor membrilor, şi au decis amânarea legii reorganizării pentru la toamnă, Giurgiu s-a procopsit cu un proces care îşi va găsi cel mai probabil finalitatea la Curtea de Apel Bucureşti.
Proiectul de hotărâre a fost aprobat pe 23 iunie într-o şedinţă a CJ însă la numai câteva zile a fost atacată de prefectul judeţului Robert Cristoi care crede că o astfel de decizie nu se poate lua prin iniţiative locale. Dumitru Beianu, preşedintele CJ, venea în scgimb cu argumente şi spunea că „potrivit articolului 13 din Legea 3/2000, desfiinţarea limitelor administrative ale judeţului va fi imposibilă, indiferent de ce se întâmplă la nivel naţional. Noi avem dreptul să ne stabilim singuri viitorul judeţului Giurgiu”.
După introducerea în instanţă a acţiunii care viza anularea hotărârii, Tribunalul Giurgiu a dat câştig de cauză Prefecturii, dar procesul nu s-a înceiat aici. Consiliul Judeţean a făcut recurs împotriva deciziei date iar acum juriştii instituţiei vor apăra cauza în faţa magistraţilor de la Curtea de Apel acolo unde se judecă procesul în regim de urgenţă însă până acum nu a fost stabilit vreun termen pentru înfăţişare.
Dumitru Beianu spune că acţiunea sa nu poate fi interpretată ca un gest din orgoliu.
“Nici nu încape vorbă de orgoliu. Dacă instituţia ar renunţa în acest moment la proces s-ar interpreta că noi am fi acceptat motivarea celor de la Prefectură. Aş putea fi şi eu cârcotaş şi să spun că nu ne-a prezentat nimeni argumentele şi beneficiile care ar fi aduse după o astfel de reorganizare teritorială. De asemenea, nu vreau să fiu acuzat că nu m-am implicat în păstrarea acestui judeţ”, a completat acesta.
Mai mult, Dumitru Beianu declară că nu a primit încă din partea instamţei de la Giurgiu motivarea făcută şi prin urmare nu ştie ce ar trebui schimbat în hotărârea de consiliu.

Proces pe bani puţini

Ca să scutească din costurile de judecată, CJ se foloseşte de juriştii instituţiei care vor apăra în instanţă interesele, mai mult Consiliul Judeţean este scutit de la plata taxelor de timbru şi a altor cheltuieli.
“Cheltuielile sunt nesemnificative iar pentru jurişti nu plătim nimic în plus pentru că sun tai noştri din instituţie”, a completat Dumitru Beianu.

Consilierii judeţeni, pro şi contra

Consilierii judeţeni au avut păreri împărţite la votul proiectului de hotărâre, dovadă faptul că scaunele celor din PDL au fost goale în timpul şedinţei alegând să spună pas acestui proiect pe care-l consideră inutil, la fel ca şi procesul care se desfăşoară acum.
“Este o pierdere de timp, ar trebuie axată atenţia pe lucruri mai importante. Este un joc politic şi un lcuru inutil. Dacă s-ar fi organizat referendumul, acei bani alocaţi pentru el ar fi fost aruncaţi aiurea”, spune Ion Vasilache, consilier PDL.
Pe de altă parte, consilierii din tabăra liberal au alte opinii şi cred că tot ce se face în acest sens din partea CJ este de fapt o dovadă că pun preţ pe interesele giurgiuvenilor.
“Gura păcătosului, adevăr grăieşte. Bineînţeles că este un interes politic, din moment ce o anumită persoană s-a trezit a doua zi cu faţa la cearceaf şi i-a trecut prin cap să desfiinţeze judeţele. Judeţul Giurgiu, ştim cu toţii că s-a înfiinţat cu mari eforturi şi a căpătat un anumit statut. Noi când am fost aleşi consilieri am depus un jurământ de credinţă în care am spus că vom face tot ce ţine de noi ca să apărăm interesele cetăţenilor. Şi chiar acest lucru îl facem”, a spus Ion Gaghii, consilier PNL.
Giurgiu se numără printre cele 21 de judeţe din ţară care au adoptat luna trecută o hotărâre de Consiliu Judeţean (CJ) pentru desfăşurarea unui referendum în ceea ce priveşte reorganizarea administrativ-teritorială a judeţului. Teoretic, giurgiuvenii ar fi trebuit să iasă la vot pe 17 iulie, iar bugetul alocat referendumului ar fi fost de 500.000 lei.