15 lei: Drumul Giurgiu-Bucureşti cât jumătate din preţul unui bilet spre Sibiu

Patronii firmelor care fac zilnic curse Giurgiu – Bucureşti şi retur nu au concurenţă aşa că îşi freacă mâinile de bucurie pentru că dictează singuri preţurile.

Pentru 63 de kilometri, giurgiuvenii plătesc 15 lei, în condiţiile în care pentru un drum din Capitală către Sibiu, pe o distanţă de aproape 300 de kilometri, tariful este de 30 de lei. Giurgiuvenii care fac zilnic naveta spun că dau lunar pe drum mai bine de 30% dintr-un salariu de 1.500 de lei.

Sute de giurgiuveni urcă în fiecare zi în microbusele sau autocarele care fac ruta Giurgiu-Bucureşti şi retur. Pentru un singur drum, călătorul trebuie să scoată din buzunar 15 lei pentru cei 63 de kilometri parcurşi de operatorul de transport, preţ prea piperat pentru buzunarul clientului.

Zilnic, zeci de călători fac naveta în Capitală pentru că doar acolo au reuşit să-şi găsească un loc de muncă.

Dintr-un venit de 1.500 de lei pe lună, navetistul bagă în bugetul firmei de transport persoane 600 de lei, aproape jumătate din salariu. Giurgiuvenii spun că preţul practicat de transportatori este mult prea mare şi că n-ar strica dacă l-ar ieftini cu câţiva lei.

„Merg des la Bucureşti şi mi se pare mult pentru distanţa asta, în condiţiile în care drumul până la intrarea în Bucureşti este foarte bun. 12 lei ar fi fost convenabil”, spune Alina Stan, o giurgiuveancă de 35 de ani.

Mai bine la Sibiu decât la Giurgiu
Comparând cu alte rute din ţară, pe distanţe mai mari sau asemănătoare, tariful practicat de transportatorii giurgiuveni este chiar ridicat.

De exemplu, preţul biletului pentru traseul Giurgiu-Bucureşti este cât jumătate din cel către Sibiu în condiţiile în care distanţa este de aproape 5 ori mai mare. Biletul din Giurgiu este mai scump şi decât cel spre Piteşti din Capitală. Preţul variază între 10 şi 19 lei, pentru 115 kilometri, în funcţie de transportator.

Tarife „la liber”
Ion Dobrişan este asociat la una dintre cele patru firme care desfăşoară curse pe ruta Giurgiu-Bucureşti şi spune că preţul biletului nu este deloc mare în comparaţie cu cheltuielile pe care le are firma.

„Fiecare îşi face tariful cum vrea. Pe ruta Giurgiu-Bucureşti majoritatea maşinilor care transportă călătorii sunt de patru stele, sunt maşini foarte scumpe, iar banii daţi pe acestea trebuie să fie compensaţi.

Sunt cheltuieli de întreţinere care nu se acoperă din încasări. Preţul nu este mare dacă luăm în considerare şi faptul că preţul motorinei s-a scumpit”, a spus Ion Dobrişan.

La rândul său, Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport, spune că piaţa este liberă la stabilirea tarifelor pe traseele interjudeţene, dar că există şi situaţii în care intervine monopolul pe piaţa transporturilor: „Sunt anumite lucruri de care se ţine cont în stabilirea tarifului: cheltuielile cu întreţinerea,  starea drumului şi marja de profit. Există şi situaţii în care intervine monopolul pe piaţa transporturilor şi nu li se dă voie celor cu 12 lei, de exemplu, să intre pe piaţă”.

CASETĂ
Podul de la Grădiştea, cel care făcea legătura, peste râul Argeş, între Bucureşti şi Giurgiu, s-a rupt în urmă cu şase ani. Circulaţia feroviară a fost întreruptă, iar cei care practicau naveta pe ruta Bucuresti-Progresu-Giurgiu, sunt nevoiţi să facă un ocol prin localitatea Videle.