Blestemul familiei Sacomano. Primăria vrea să se mute dintr-un fost bordel într-o clădire care, bizar, nu poate fi terminată de 30 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În faţa cladirii neterminate încă mai dăinuie un panou care arată eşecul din 2009. Foto: C.Crângan
În faţa cladirii neterminate încă mai dăinuie un panou care arată eşecul din 2009. Foto: C.Crângan

Imobilul a fost început în urmă cu trei decenii, însă nu au reuşit să-l termine nici comuniştii, nici Consiliul Judeţului, iar acum a venit rândul Primăriei să încerce. Pe respectivul amplasament a fost, până-n anii ’80, casa negustorul de origine italiană Constantin Sacomano. Casa a fost o vreme cantina activiştilor PCR, apoi a fost demolată pentru a face loc „sălii aplaudacilor”, un proiect abandonat în 1990.

În căutarea sediului pierdut

Primăria Galaţi nu mai are sediu de mai bine de cinci ani, după ce clădirea din strada Domnească nr. 38, unde-şi desfăşura activitatea de peste şapte decenii, a fost retrocedată lui Pierre Macri, proprietarul de drept. Municipalitatea plăteşte, de atunci, o chirie de 16.000 de euro pe lună, suma totală achitată până acum apropiindu-se, aşadar, de un milion de euro.

Ideea mutării primăriei Galaţi într-un sediu adecvat a fost vehiculată încă de acum 10 ani, când nu se punea încă problema pierderii clădirii.

Motivul era legat de starea imobilul (fost hotel şi bordel de lux până în 1946), care nu este una tocmai fericită. Clădirea nu are o fundaţie în adevăratul sens al cuvântului, fiind contruită pe un „pat” din bârne din stejar care o face să vibreze ori de câte ori prin preajmă trece un vehicul greu.

De altfel, imobilul are numeroase fisuri şi probleme de structură, în urmă cu numai câteva săptămâni trotuarul din faţa lui fiind închis din cauza pericolului de prăbuşirea a unor elemente ale faţadei.


Sediul retrocedat la Primăriei Galaţi. Foto: Costel Crângan.

Noua primarie Galaţi. Foto

Mutarea Primăriei într-un alt spaţiu s-a lovit însă atât de lipsa banilor, cât şi de o crasă lipsă de idei a foştilor primari. În loc să cumpere sau să construiască un sediu, aceştia au preferat să „împrăştie” o parte dintre serviciile administraţiei publice locale în mai multe locaţii secundare din oraş.

Lucrul acesta a generat însă o serie de probleme destul de sâcâitoare în activitatea primăriei, căci fluxul documentelor a devenit un adevărat calvar. Asta cu atât mai mult cu cât la municipalitatea gălăţeană se foloseşte în continuare hârtia, sistemele digitale de date fiind deocamdată doar un vis.

O soluţie ar fi putut să fie recuperarea de la CFR a sediului cumpărat din banii oraşului, în anul 1907, de la bancherul Labrinidi (şi preluat de CFR printr-un ordin al judeţenei PCR), însă procesul legat de chestiune a fost pierdut în mod surprinzător de către administraţia gălăţeană, care nu a reuşit să convingă judecătorii că are dreptate, în ciuda probelor foarte clare.


Sediul cumpărat de Primărie în 1907, dar confiscat de comunişti şi dat SNCFR.

image

O altă pistă a fost legată de preluarea fostului complex hotelier al PCR (aflat într-o poziţie excelentă, pe malul Dunării), însă Administraţia Domeniilor Statului a refuzat transferul către administraţia locală, preferând să-l vândă cu 6 milioane de euro către omul de afaceri Corneliu Istrate (Vega Hotels).

Au decis să construiască un sediu nou

Actualul primar, Marius Stan, a înaintat Consiliului local, încă de acum trei ani, un proiect de buget pentru construcţia unui sediu pentru adiministraţie. Iniţial, s-a dorit ridicare unui imobil în zona Falezei (parcul Viva), însă s-a renunţat din cauza problemelor de stabilitate ale terenului.

Ulterior, s-a vorbit despre construirea sediului în zona Casei de Cultură a Sindicatelor, însă şi această variantă a picat, din cauza infrastructurii de  utilităţi care trece pe sub teren.

Ca urmare, s-a ajuns la ultima soluţie cât de cât decentă, respectiv preluarea de la Consiliul Judeţului a unei clădiri neterminate situată pe strada Domnească nr.50 (chiar lângă sediul Prefecturii), cunoscută sub denumirea de „Sala aplaudacilor”.

Noua primarie Galaţi. Foto

Municipalitatea va investi în terminarea imobilului peste 8 milioane de euro, iar lucrările au început din data de 1 iulie 2015, fiind executate de  firma gălăţeancă Tancrad SRL, susţinută tehnic de Grupo Empresarial Magenta SA din Spania şi de cinci subcontractanţi - Forentis Inject SRL din Bucureşti, Cricons SRL, Spark SRL, Primo SRL şi Instal Proiect Gaz SRL din Galaţi, care a câştigat licitaţia organizată pe SEAP

„Construcţia va costa aproximativ 8 milioane de euro. Va fi o construcţie simbolică şi deosebită pentru Galaţi, pentru viitor, o construcţie care va avea inclusiv parcare subterană - 90 de locuri - şi care le va asigura cetăţenilor o Primărie nu numai modernă, ci şi funcţională. Sperăm ca, după darea în folosinţă, cetăţeanul care intră pe o uşă să iasă pe cealaltă cu toate semnăturile luate”, a confirmat Marius Stan, primarul Galaţiului.

Trei eşecuri în finalizarea clădirii

Povestea „Sălii aplaudacilor”, pe care municipalitatea vrea să o transforme în noua primărie a Galaţiului,  este una specială. Clădirea a fost începută cu câţiva ani înainte de Revoluţie, la iniţiativa fostului prim-secretar PCR Carol Dina, după ce au fost demolate imobilele naţionalizate, vechi de aproape două secole, existente pe amplasament.

Se dorea ca obiectivul să fie o sală de spectacole unde să se ţină şedinţe grandioase şi spectacole închinate lui Nicolae Ceauşescu. A  venit însă revoluţia, iar vreme de 16 ani clădirea a fost pur şi simplu abandonată în faza de structură de rezistenţă.

De-abia în 2006 s-a pus din nou problema continuării construcţiei, pentru realizarea unui centru de afaceri, însă proiectul a eşuat într-un imens scandal care a costat statul român 5,5 milioane de euro.
În anul 2006, Consiliul Judeţean (care preluase în 1998 imobilul în patrimoniu) a câştigat, prin intermediul fostului Minister al Integrării Europene, o finanţare din fonduri PHARE pentru finalizarea construcţiei abandonate şi transformarea acesteia într-un „centru de afaceri”.

Finanţarea europeană acordată pentru continuarea lucrărilor şi schimbarea destinaţiei construcţiei s-a ridicat la 3,9 milioane de euro. Restul sumei, de până la 6,2 milioane de euro trebuia asigurată astfel: 1,3 milioane de euro din surse guvernamentale şi aproape un milion de euro din bugetul CJ.

Contractul a fost atribuit în urma unei licitaţii internaţionale organizate de Ministerul Integrării către joint-venture-ul format din firma spaniolă GTM, reprezentanţa în România a companiei madrilene şi Brico SRL Galaţi.

La momentul licitaţiei, GTM avea, conform Registrului Comerţului, doar cinci angajaţi. Lucrările au început în 2007 şi s-au oprit definitiv la sfârşitul lui 2008 când muncitorii de la firma gălăţeană au părăsit şantierul. Motivul? Începuse criza imobiliară în Spania, iar GTM şi-a închis afacerile din România. Prin urmare Brico nu mai avea de la cine să încaseze banii pentru lucrări.

Ulterior GTM a dat faliment, Brico a intrat insolvenţă şi reorganizare, iar finanţarea s-a pierdut, statul român fiind nevoit să returneze finanţarea europeană. Cheltuiala inutilă se ridicase deja la 4,5 milioane de euro.
În 2010 s-a încercat încă o dată reluarea proiectului şi, după ce s-a cheltuit aproape un milion de euro pe studii şi proiecte, lucrurile au fost din nou abandonate.

Blestemul familiei Sacomanu

Motivele pentru care construcţia de pe strada Domnească nr. 54 se încăpăţânează să rămână neterminată, după peste 30 de ani de la punerea pietrei de temelie, tind să ajungă şi în zona supranaturalului.

Se spune că moştenitorii familiei Sacomano ar fi blestemat, atunci când vechea lor casă a fost pusă la pământ cu buldozerele, ca nicio clădire să nu poată sta în picioare pe acel loc. Un fel de baladă a meşterului Manole, varianta 1979.


Casa Sacomano (în plan secund) în anul 1942.

Noua primarie Galaţi. Foto

Casa şi acareturile bogatului negustor de origine italiană Constantin Sacomano era situată pe strada Domnească, la numărul vechi 136/146,  pe locul de lângă Palatul Prefecturii. În anii ’70-’80, în Casa Sacomano funcţiona sediul societăţii de stat de asigurări ADAS, o agenţie CEC şi Restaurantul „Vânătorul”, care o vreme a funcţionat cu regim special, având statutul de „Cantina Partidului”, pentru că acolo aveau acces numai activiştii PCR.

Casa Sacomano a fost demolată în anii ’80, când autorităţile comuniste au început proiectul de construire în jurul sediului Judeţenei PCR a unor clădiri care să găzduiască centrul de putere. Printre acestea, Blocul Cristal, în care ar fi urmat să se mute activiştii PCR, dar şi cantina partidului. Pe locul pe care fusese casa Sacomano urma să fie construită sala de conferinţe a Judeţenei PCR, căreia i se spunea „Fabrica de aplauze” sau „Sala aplaudacilor”.

În anul 1867, lângă casa Sacomanu, a fost construită casa doctorului Aristide Serfioti, o clădire impunătoare, cu o arhitectură deosebită, cu un balcon spre strada Domnească, susţinut de fete înaripate. Este vorba de clădirea de pe str. Domnească nr. 52, care a beneficiat de o excepţională restaurare din partea noului ei proprietar, Marcel Capriş.

Cât adevăr şi câtă exagerare există în legenda blestemului familiei Sacomano, rămâne de văzut. Deocamdată, primele trei încercări de terminare a construcţiei au eşuat.

Despre noua primărie a Galaţiului

Conform contractului, în 18 luni, scheletul hidos de lângă Prefectură va dispărea, pentru a face loc unui sediu nou pentru întreaga administraţie locală. Imobilul care va fi ridicat în loc va avea un regim de înălţime S + P + 2-3E în zona dinspre strada Domnească, iar în zona dinspre strada Cuza Voda clădirea va avea un regim de înălţime de 2S + P + 2E.

Noua clădire va avea şi o sală de evenimente, realizată pe două niveluri, cu o capacitate de 150 de locuri, în care vor avea loc atât întrunirile Consiliului Local, cât şi alte manifestări.

Noua primarie Galaţi. Foto

Accesul în Primărie se va realiza din strada Domnească, prin holul principal, de la parter, unde vor funcţiona birourile de audienţe, biroul unic, registratura, casieria. Zona de la strada Domnească se organizează în jurul unui atrium, care se desfăşoară de la nivelul parterului până la ultimul nivel şi care asigură legătura între toate nivelele. O scară circulară, destinată publicului, va asigura legătura între holul principal de la parter, etajul 1 şi subsolul, unde se vor amenaja spaţii pentru birouri IT şi arhivă.

La exterior, vor fi pereţi cu placaje din piatră naturală şi tencuieli decorative, iar treptele vor fi din granit. În ceea ce priveşte utilităţile, noua Primărie va avea centrală termică proprie, sistem de sonorizare ambientală, sistem supraveghere video şi sistem de ticketing, pentru gestionarea relaţiei cu publicului.

VA MAI RECOMANDĂM ŞI:

FOTO VIDEO Jaf la castrul daco-roman Bărboşi. Hoţii, prinşi în timp ce furau împrejmuirea cetăţii vechi de peste 2.000 de ani

Copii geniali degeaba pentru România. Ministerul nu are bani să-i trimită la olimpiadele lumii. Părinte: „Nu voi plăti. El şi-a făcut datoria lui, de a învăţa“

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite